14 mai 2023, ora 21:45

Secțiile de votare de pe teritoriul UTA Găgăuzia și-au închis ușile la ora 21:00. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din regiune, au reușit să voteze 47.981 alegători, ceea ce reprezintă 54,56%. Astfel, alegerile sunt considerate valabile.

Cei mai activi alegători sunt cei din Chioselia Rusă - 72,10%, iar cei mai pasivi sunt din Comrat - 47,51%. 

În primul tur, prezența la vot a fost mai mare - 55,2%.

UPDATE: 45% a fost prezența la vot până la ora 15:00, la urne prezentându-se 39.186 de găgăuzi. Cei mai activi alegători sunt cei din Chioselia Rusă - 66%, iar cei mai pasivi sunt din Congazcic - 38,79%. 

UPDATE: 35,72% a fost prezența la vot până la ora 15:00, la urne prezentându-se 30.941 de găgăuzi. Cei mai activi alegători sunt cei din Chiriet-Lunga - 45,56%, iar cei mai pasivi sunt din Comrat - 28,27%.

UPDATE: Până la ora 12:00, 5,2% din locuitorii autonomiei găgăuze, cu drept de vot, și-au exprimat alegerea pentru viitorul guvernator al regiunii. Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia, 20.032 de persoane s-au prezentat la urnele de vot.

Cei mai activi alegători sunt cei din Chioselia Rusă - 30,78%, Chiriet-Lunga - 29,71%, iar cei mai pasivi sunt din Comrat - 17,27% și Congazcic - 17,68%

În total, în UTA Găgăuzia, sunt înregistrați 92.505 alegători.

Pe 14 mai, cei peste 90 de mii de găgăuzi au fost chemați la urne pentru a-și alege bașcanul - capul puterii executive a regiunii autonome găgăuze. 65 de secții de votare au fost deschise la ora 07:00 și s-au închis la 21:00.

În turul doi, se luptă candidata Partidului Șor, Evghenia Guțul, și Grigorii Uzun, sprijinit de PSRM.

Bașcanul este ales prin vot direct o dată la patru ani. Acesta devine automat membru al Guvernului. 

Pentru ca alegerile să fie considerate valabile, la urne trebuie să se prezinte nu mai puțin de 50% din alegătorii înscriși pe liste. În turul doi, câștigă cel care adună cele mai multe voturi.

21 noiembrie 2024, ora 22:10

Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda asistență financiară suplimentară Republicii Moldova. Resursele financiare vor fi oferite prin intermediul Mecanismului de finanțare extinsă (EFF) și Mecanismului extins de creditare (ECF), iar banii vor fi direcționați pentru acoperirea necesităților bugetului de stat. Proiectele de lege care prevăd acest lucru au fost votate în lectura a doua de Parlament.

Va fi majorată suma împrumutului acordat de FMI prin intermediul Mecanismului de finanțare extinsă cu 94,3 milioane de Drepturi Speciale de Tragere, suma finală ajungând la 396 175 000 DST. Banii vor fi debursați în 12 tranșe egale, după expirarea a 4,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea creditului va fi de zece ani, iar dobânda aplicată va fi flotantă.

Totodată, va fi majorată suma împrumutului acordat de FMI prin intermediul Mecanismului extins de creditare cu 19,05 milioane de Drepturi Speciale de Tragere. Respectiv, valoarea finală va ajunge la 198 087 500 de DST. Împrumutul va fi rambursat în zece tranșe egale, după expirarea a 5,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul creditului. Maturitatea împrumutului va fi de zece ani, iar dobânda se va stabili la fiecare doi ani și va constitui 0 % până la 30 aprilie 2025.

De asemenea, în cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au votat în prima lectură PROIECTUL de lege care prevede majorarea cotei Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional. Astfel, în contextul deciziei Consiliului guvernatorilor FMI referitoare la majorarea cotelor pentru toate cele 190 de state membre, se propune majorarea sumei de subscripție a țării noastre la FMI de la 172,5 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST) la 258,8 milioane de DST. Potrivit autorităților, acest lucru va avea drept rezultat întărirea poziției financiare a țării noastre în cadrul FMI și oportunitatea obținerii de sprijin financiar suplimentar, în caz de necesitate. De asemenea, se urmărește creșterea volumului disponibil de asistență financiară de care poate beneficia Republica Moldova.