13 iunie 2023, ora 11:34

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie a judecătorului de la Judecătoria Chișinău, Alexandru Sandu. Decizia a fost luată cu votul celor opt membri ai CSM. 

„A venit timpul”. Așa și-a argumentat magistratul plecarea din sistem. 

„La 51 de ani am dreptul. Am o ferestruică, până la 1 iulie am dreptul la demisie să obțin pensie. (...) Am 20 de ani de când lucrez judecător. Consider că devin puțin vulnerabil în fața justițiabililor, fiindcă apare întrebarea: dacă pensia este aproape egală cu salariul, iar eu rămân mai departe să lucrez, apare întrebarea ce caută judecătorul Sandu la lucru? Așa-i legea, cu regret”, a spus judecătorul în fața CSM.

Alexandru Sandu a fost numit în 2003, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Ialoveni. În 2008, acesta a fost numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ialoveni, pe un termen de patru ani, precum și judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. 

Ulterior, conform Hotărârii din ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Judecătoriei Hîncești, Sandu Alexandru, cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru transfer la o instanță judecătorească de același nivel sau promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară. Ulterior, în februarie 2017 Colegiul a admis candidatura sa pentru promovare în instața ierarhic superioară - Curtea de Apel Chișinău, dar și la Judecătoria Chișinău.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 22 mai 2019, Sandu a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CtEDO. 

Este vorba de Balakin c. Moldovei, hotărîrea din 26/01/2016, violarea art. 5 § 3 CEDO – lipsa motivelor relevante și suficiente pentru aplicarea arestului preventiv. Curtea a constatat, în unanimitate, că detenția reclamantului a fost excesiv de lungă (pentru o perioadă mai mare de 29 de luni, pe aceleași motive) și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevante.

Totodată, potrivit declarației de avere depuse pentru anul 2022, Alexandru Sandu a obținut de la locul de muncă un salariu de peste 253 de mii de lei.

20 februarie 2025, ora 11:15

Ședința Parlamentului a început cu sunet de explozii, împușcături și sirene. În curând se fac 3 ani de când Rusia a invadat Ucraina, iar, în acest context, deputații de la Chișinău au ținut un minut de reculegere. Într-un discurs, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat războiul și a reamintit că Republica Moldova va fi mereu alături de Ucraina, care luptă eroic cu agresorul.

„Din păcate, nu sunt niște imagini dintr-un film. Doar sunt realități pe care le trăiesc pe propria piele vecinii noștri. Peste câteva zile, intrăm în al 4-lea an de război în Ucraina. Dacă că îmi spunea cineva acum 3 ani că la câțiva kilometri de Republica Moldova vom avea un război, nu l-aș fi crezut și nimeni de dumneavoastră n-ar fi crezut. Realitatea însă este alta.

De 3 ani, zi de zi, Ucraina luptă cu vitejie, demnitate pentru democrație, libertate, suveranitate și pace. De 3 ani de zile, ucrainenii mor pentru că nu vor să cedeze țara. Și pentru că sunt patrioți. Suntem martorii unui război nedrept, martori a 3 ani de invazie ilegală imorală. Am tot dreptul să spun criminală a Rusiei și asta pentru că un individ cu ambiții de putere nemaivăzute vrea să instaureze în Ucraina ruskii mir și să refacă un imperiu. Pentru aceasta este gata să omoare, nu doar soldați, dar și femei, copii, bătrâni. Doar pentru faptul că vorbesc o altă limbă, au o altă cultură sau pur și simplu vor să fie ucraineni. 

El refuză Ucrainei și ucrainenilor dreptul de a exista și este gata să-i distrugă fizic pe cei care se opun. Cu toții înțelegem că dacă îi reușește, nu se va opri la Ucraina. Va refuza și dreptul nostru la existență, dreptul statelor baltice, României, Poloniei, altor state din fosta sferă de influență sovietică. Deja o face prin război hibrid adus în Europa, unde atacă democrațiile, implicându-se grosolan în alegeri, am simțit-o noi în România. A simțit-o Georgia, Serbia. Acum o simte Germania”, a declarat Igor Grosu.

Șeful Legislativului a reiterat sprijinul pentru țara vecină, care ne protejează și pe noi:

„Din prima zi de când Rusia a invadat Ucraina, Republica Moldova este alături de poporul ucrainean. Și astăzi, repet. Vreau să mulțumesc și să vorbim despre curajul și vitejia ucrainenilor, un exemplu de popor care luptă pentru țara lor, pentru Ucraina liberă. Acest curaj al Ucrainei asigură și pacea în Republica Moldova. Să știți că nu vom uita niciodată acest lucru. Mulțumesc pentru rezistență, pentru că luptați, pentru că iubiți Ucraina. Moldova va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie. Glorie tuturor eroilor căzuți pentru apărarea democrației, libertății, valorilor noastre comune, de care noi cu toții ne bucurăm. Și să nu uităm niciodată cine este agresorul și cine este victima”.

După discursul lui Igor Grosu, deputații au comemorat victimele războiului din Ucraina. Unii însă au preferat să rămână în fotolii. Este și exemplul deputaților Vasile Bolea, Reghina Apostolova, Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiță.

Ucraina a fost atacată de Federația Rusă la 24 februarie 2022. De la începutul războiului, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. În această perioadă, refugiații au beneficiat, în țara noastră, de asistență socială, medicală, educațională și posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.