14 septembrie 2023, ora 12:31

„Din punct de vedere politic și strategic Moldova aparține familiei democrației europene. Este un moment al istoriei”. Declarația aparține secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a fost făcută joi, 14 septembrie, la Chișinău. Oficialul NATO a salutat declaraţia autorităţilor de la Chișinău cu privire „la nevoia de a avea o interoperabilitate cât mai extinsă cu NATO”.

La rândul său, premierul R. Moldova, Dorin Recean, a menționat că obiectivul R. Moldova este de a construi o armată la standardele NATO, iar modernizarea sectorului de securitate și dezvoltarea capacităților de apărare sunt priorități.

„Mulțumesc mult țării dvs. și Guvernului pentru ceea ce fac pe frontul integrării europene. (...) Din punct de vedere politic și strategic Moldova aparține familiei democrației europene. Este un moment al istoriei, accelerat de războiul agresiv al Rusiei în Ucraina. Împreună avem interesul ca întreaga populație a R. Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc și preferințele politice, să înțeleagă că viața în Europa democratică și prosperă este preferabilă față de orice altă variantă care poate fi oferită drept alternativă. Este o singură direcție. 

(...) Un exemplu elocvent de ceea ce înseamnă un traseu european, uitați-vă la țările baltice. Acest lucru poate fi făcut și de R. Moldova prin integrarea în Europa și printr-o relație cât mai strânsă cu NATO, în perfect respect față de neutralitatea constituțională a R. Moldova”, a menționat Geoană.

Potrivit lui Geoană, s-a discutat despre cum se poate întări relația de parteneriat dintre R. Moldova și NATO. Totodată, oficialul a salutat declaraţia autorităţilor de la Chişinău cu privire „la nevoia de a avea o interoperabilitate cât mai extinsă cu NATO”.

„NATO respectă integritatea teritorială a R. Moldova și cerem Rusiei să-și retragă toate trupele staționate ilegal în regiunea transnistreană, pe teritoriul Republicii Moldova”, a menționat Geoană.

Totodată, Recean a menționat că obiectivul R. Moldova este de a construi o armată la standardele NATO, iar modernizarea sectorului de securitate și dezvoltarea capacităților de apărare sunt priorități. Recean a mai spus că intenția R. Moldova este să dinamizeze programele de parteneriat cu NATO și cu țări membre NATO.

„Războiul Rusiei în Ucraina a schimbat percepția securității în Europa și în lume. Vedem tot mai multe state care înțeleg ca trebuie depus un efort mai mare în ceea ce privește consolidarea capacităților de apărare. Mulțumesc NATO pentru ajutorul pe care îl oferă R. Moldova în domeniul apărării, dar și domeniul asigurării ondinei publice. Salut declarația Summit-ului NATO de la Vilnius unde s-a menționat parteneriatul R. Moldova cu NATO. Obiectivul nostru este a construi o armată la standardele NATO. Să avem mai multe exerciții. Modernizarea sectorului de securitate și dezvoltarea capacităților sunt priorități.

 (...) Apreciez programul de dezvoltare profesională de care beneficiază soldații, angajații Ministerului Apărării și care de asemenea consolidează sistemul de apărare a R. Moldova. (...) Această vizită este un semn de suport pentru R. Moldova”, a afirmat Recean.

Totodată, oficialii au discutat o nouă inițiativă a NATO ce se referă la noile tehnologii și inovații. 

Oficialul NATO va avea întrevedere și cu președinta țării, Maia Sandu, dar și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În cadrul vizitei vor fi discutate ultimele evoluții ce țin de securitatea regională, dar și prioritățile de cooperare pe linia R. Moldova - NATO, posibilitățile de obținere a expertizei și asistenței NATO pentru eforturile de democratizare, dar și modernizare a țării noastre.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.