Un incendiu care a înecat în fum satul Girgiulești, la începutul acestui an, a atras atenția echipei Cutia Neagră PLUS asupra situației legate de companiile care activează pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Principalul rezident al portului este grupul Trans-Oil, controlat de businessmanul Vaja Jhashi. Una dintre companiile din acest grup se face vinovată și de incendiul izbucnit în port.
Cutia Neagră PLUS a realizat o investigație care arată modul în care au fost favorizate de-a lungul anilor firmele din acest grup comercial, prin modificări de legi, atitudine indulgentă din partea instituțiilor de stat. În doar cinci ani, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de restituiri de TVA în valoare de peste un miliard de lei, în timp ce au plătit impozite de la stat de câteva ori mai mici.
Câteva incendii de proporții produse la mijlocul lunii ianuarie pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești au atras atenția publică asupra lipsei de control a statului în legătură cu activitățile de pe teritoriul portului.
Despre incendiile la silozurile cu șrot de semințe de floarea-soarelui ale companiei Danube Oil, parte a cunoscutului grup Trans-Oil, presa a aflat abia pe 16 ianuarie. În realitate, potrivit primăriței satului Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, focul mocnea acolo încă din luna septembrie, fără ca cineva să intervină și să verifice cauzele:
„Noi am dat semnale mai înainte de a se începe incendiul propriu-zis, pentru că localitatea, să zic așa, era bântuită de niște mirosuri provenite de la procesarea termică a răsăritei. În septembrie-octombrie, noi am alarmat Ministerul Mediului, am trimis un demers pe problema asta ca ulterior să apară și incidentul ăsta cu incendiile. Știam de la salvatori că acolo sunt probleme la câteva dintre silozurile astea, știam că pe interior s-a constituit un proces de ardere, dar nu avea nimeni capacitatea de a lua măsuri concret, de a le demola sau de a le stinge. Și atunci, s-a așteptat procesul natural până au ars și au explodat. Și atunci, deja s-a alarmat toată lumea”, a declarat primărița.
Deși pâcla de fum a înecat toată zona, inspectorii de mediu nu au putut să pătrundă pe teritoriul portului timp de mai bine de o săptămână. Orice intervenție în port necesită permisiuni speciale.
INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:
„Înțelegem că este Zonă Economică Liberă, cu statut special, este și o lege care presupune că nu toate structurile statului care pot controla pe partea tehnică sau partea de mediu ceea ce se întâmplă în ZEL. Nu au acces, iar accesul este asigurat printr-un aviz al Cancelariei de Stat. Dar, oricum, din cauza că această situație a durat mai multe luni de zile, instituțiile statului trebuiau să se autosesizeze și să fie reacții mai rapide și urmează să vedem cine nu a întreprins măsuri prompte, la timp.”
Cinci echipaje de pompieri au luptat cu focul timp de patru zile și, într-un final, au reușit să lichideze incendiul. Locuitorii din Giurgiulești își amintesc zilele în care aerul devenise greu de respirat din cauza fumului dens:
„Oamenii erau revoltați și înainte de incidentul ăsta propriu-zis, pentru că era un miros toxic, un miros care deja era ticsit și în haine și în case, era imposibil de respirat. Copiii chiar aveau probleme, nu puteau respira, dormi în case, era catastrofă în perioada aia”, ne-a spus Tatiana Gălățean.
Un localnic pe care l-am întâlnit în Giurgiulești spune și el că fumul a provocat multe probleme sătenilor:
„El ca atare nu a fost așa mare incendiu. Pur și simplu, s-a degajat fum. Era greu și chiar, în sat, când voiai să faci o aerisire în cameră nu puteai, pentru că trebuia le ții (nr. geamurile) închise din pricina că era fumul ăsta care s-a degajat de la butoaiele astea”.
Controalele efectuate de autorități după stingerea incendiilor au depistat o serie amplă de încălcări grave admise de companie și gestionarii portului. Directorul Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Ion Moraru, spune că rezervoarele care au luat foc erau destinate nu pentru șrot, ci pentru păstrarea semințelor:
„Însuși proiectul, silozurile date, erau preconizate pentru păstrarea cerealelor. Cu gabarite diferite. Dar, în proiect, în soluția de proiect este pusă pentru păstrarea șrotului. Însăși păstrarea șrotului are alți parametri și nu corespunde. De aici și s-a produs tot incidentul”, a spus Moraru în cadrul emisiunii Teritoria Svobodî.
Managerul financiar al Trans-Oil, Vitalie Butnaru, a respins aceste acuzații. Într-un răspuns transmis Cutiei Negre Plus, Butnaru a spus că silozurile erau exploatate adecvat.
Responsabilii de supravegherea tehnică au mai declarat că lipsea contractul de deservire tehnică și planul de acțiune de lichidare a eventualelor avarii. Mai mult, proprietara depozitelor activa fără avizul expertizei ecologice de stat și nu deținea autorizație de mediu.
INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:
„Acest agent economic a fost informat că trebuie să obțină autorizația pe emisii și avizul expertizei ecologice în februarie 2022, dar nu a obținut aceste acte și a activat în continuare așa, fără ca instituțiile statului să poată intra pe teritoriul zonei economice libere. Pentru că legea spune că controlul poți să-l desfășori o dată pe an”.
În consecință, pe 23 ianuarie, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a decis sistarea activității Danube Oil.
Firma sancționată este însă una dintre companiile concernului cu o activitate economică nesemnificativă. În perioada 2019-2021, firma a lucrat în pierdere, cu venituri de doar 5 mii de lei, iar cheltuieli de sute de mii. Prin urmare, sistarea activității acestei companii nu reprezintă o pagubă pentru grupul Trans-Oil, care are rulaje anuale de zeci de miliarde de lei.
După ce a fost sistată activitatea Danube Oil, grupul de companii Trans-Oil a publicat pe site-ul său un comunicat prin care a recunoscut că incendiile au fost provocate de o eroare umană:
„Conducerea Trans-Oil, compania mamă a Danube Oil Company SRL, a revizuit, verificat și stabilit că unele dintre abaterile de proiectare implementate de conducerea companiei Danube Oil Company SRL, combinate cu o posibilă eroare umană inadvertentă, ar fi putut rezulta într-un lanț de evenimente care au determinat creșterea temperaturii în mariaprimărița Giurgiuleștiinteriorul silozurilor și declanșarea unui incendiu”, se menționa în comunicatul grupului.
A doua zi, comunicatul a fost șters de pe site-ul firmei și a rămas doar pe pagina oficială de pe Facebook.
Pe 31 ianuarie, Trans-Oil a emis un nou comunicat prin care a informat că una dintre companiile sale a donat locuitorilor din Giurgiulești 40 de mii de sticle de ulei. Sursa citată a menționat că donația vine ca o reafirmare a susținerii pe care Trans-Oil o acordă cetățenilor Republicii Moldova.
Pe de altă parte, primărița de Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, spune însă că a primit doar 20 de mii de sticle:
„Nu știu de unde ați auzit, ați dublat suma. Nu a fost vorba de 40 de mii sticle, dar de 20 de mii, pe care le-am primit. Le-am acceptat! Cu multe comentarii, unii au zis că nu trebuia să le luăm, alții au spus de ce să nu le luăm dacă cetățenii au nevoie. Părerea mea, ar fi fost una personală. Eu am decis că cetățenii au nevoie”.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru mediu și dezvoltare regională, Ina Coșeru, consideră că se fac vinovate de incendiul din Portul Internațional și unele instituții ale statului. Acestea nu și-au făcut treaba și urmează ca Procuratura să se expună pe acest caz:
„Toată informația a fost transmisă de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția de Supraveghere Tehnică, care este în subordinea Ministerului Infrastructurii și Ministerul Mediului, cu procesul-verbal elaborat de Inspectoratul Protecția Mediului. Toate aceste documente au fost transmise la Procuratura Generală, care urmează să se expună deja pe ceea ce s-a întâmplat în Zona Economică Liberă”, susține deputata PAS.
La rândul său, administrația Portului Internațional a precizat pentru Cutia Neagă Plus că rezidenții sunt cei care poartă răspundere deplină pentru realizarea proiectelor de investiții:
„Nu este rolul și nu ține de competența operatorului portuar Danube Logistics SRL să evalueze sau să controleze dacă obiectele rezidenților PILG corespund reglementărilor legale, aceasta fiind sarcina autorităților de stat relevante responsabile de controlul conformității, competență care le este atribuită prin lege”, a afirmat Danube Logistics, firma care gestionează Portul Giurgiulești.
Trans-Oil este cea mai importantă afacere de pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Managerul financiar al grupului este cunoscutul om de afaceri Vaja Jhasi, un apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Colaborarea dintre companiile din grupul lui Vaja Jhashi și Portul Internațional a început încă în 2004, după ce ultimul a ajuns în gestiunea Danube Logistics.
Investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, Danube Logistics SRL, a primit în locațiune terenul portului de la Guvernul Republicii Moldova în baza unui Acord de Investiții semnat acum 19 ani.
Rolul acestei companii este să dezvolte portul. Pentru realizarea acestui obiectiv, Danube Logistics semnează contracte de sublocațiune cu agenți economici. Ultimii se angajează să efectueze investiții pe terenurile luate în sublocațiune și se califică drept rezidenți ai portului.
Conform datelor cadastrale, peste jumătate din cele 79 de clădiri și construcții de pe teritoriul Portului International Liber Giurgiulesti aparțin și sunt administrate de firmele conectate la Vaja Jhashi. Cele mai multe sunt înregistrate pe companiile Trans Cargo Terminal și Trans Buck Logistics.
Grupul Trans-Oil este cel mai important exportator de cereale din Moldova. Conform informațiilor Biroului Național de Statistică, Trans-Oil deține 35% din totalul exporturilor de cereale din 2021 și o pondere de 46% pe piața semințelor de floarea-soarelui.
În interviurile acordate unor portaluri și în comunicările prezentate în cadrul unor conferințe internaționale, managerul financiar general al Trans-Oil, Vaja Jhashi, vorbește de multe ori despre importanța afacerii sale pentru Republica Moldova, prezentându-se drept unul dintre cei mai importanți investitori locali.
Cutia Neagră PLUS a verificat cine de fapt a avut mai multe de beneficiat din aceasta afacere: Grupul de companii Trans-Oil sau Republica Moldova și bugetul acesteia?
Informațiile descoperite de Cutia Neagră arată că datorită relațiilor apropiate pe care le-a avut Vaja Jhashi cu reprezentanții tuturor guvernărilor de până acum, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de tratament special din partea statului.
În 2011, au fost adoptate mai multe modificări la Legea cu privire la Portul International, care au permis scutirea de taxe vamale a produselor prelucrate de companii rezidente ale portului. Excluderea acestei prevederi din lege a făcut posibilă importarea produselor nefinisate pe teritoriul portului, prelucrarea și apoi comercializare lor pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de produse autohtone. În cazul în care sunt considerate autohtone, produsele sunt scutite de taxa vamală. Articolul care a fost abrogat stipula că:
„Mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient pe teritoriul Portului Internaţional, la scoaterea lor de pe acest teritoriu pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile legislaţiei vamale în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului”.
Doi ani mai târziu, în februarie, Guvernul a adoptat o nouă hotărâre în favoarea companiilor-rezidente ale portului.
Conform punctului 13 al acesteia, cererea de restituire a TVA este satisfăcută fără un control din partea statului în cazul în care agentul economic întrunește anumite condiții.
O sursă apropiată Trans-Oil a declarat că această hotărâre nu a reprezentat o dedicație pentru grupul de companii respectiv. În același timp, sursa citată a declarat că companiile din cadrul Trans-Oil nu au beneficiat de restituiri de TVA fără control:
„Hotărârea asta este moartă. Poate unii au beneficiat. Din câte știu, Trans-Oil nu a beneficiat niciodată de TVA fără efectuarea controlului. Tot timpul a fost un control foarte minuțios. Au mai fost cazuri din astea, când managerii, șefii de silozuri, băgau acte de achiziție cu persoane care erau moarte de vreo doi ani. Aceste cazuri au fost investigate de autorități. Se mergea până la actele primare. Și acolo găseai o firmă înregistrată pe Ixulescu într-un apartament, unde nu puteai găsi pe nimeni. Se făceau asemenea prostii, era un fel de spălare de bani, pentru că marfa este, iar tu trebuie să îi demonstrezi proveniența. Nu poți spăla bani fără marfă, marfa este fizic. Acum toți fug de astfel de metode. Mulți producători voiau să vândă pe cash fără să figureze undeva”.
Tot în 2013, în textul aceleiași Legi cu privire la Portul Internațional a fost operată o nouă modificare care a extins numărul de cazuri în care firmelor rezidente ale portului pot să solicite restituire de TVA.
Astfel, pentru mărfurile și serviciile introduse pe teritoriul Portului Internaţional din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pentru mărfurile și serviciile scoase de pe teritoriul Portului Internaţional în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a fost înlocuită sintagma „se scutesc de taxa pe valoare adăugată” cu „se impozitează cu taxa pe valoare adăugată zero”.
Modificarea la legea a fost votată în regim de urgență de deputați la pachet cu politica bugetar-fiscală și legea bugetului de stat pentru 2014.
O analiză a Cutiei Negre Plus arată că în varianta inițială a proiectului de lege, această prevedere nu exista. Ea a fost introdusă mai târziu, între prima și a doua lectură, printr-un amendament. Am încercat să aflăm cine este autorul modificării, dar pe site-ul Parlamentului este imposibil să deschizi avizul comisiilor de specialitate.
Iureșul în care erau adoptate aceste documente l-au revoltat atunci chiar și pe Igor Dodon, deputat socialist la acel moment: „Stimați colegi, noi propunem să fie exclus de pe ordinea de zi proiectul 491, politica fiscală și proiectul 488, bugetul pentru anul 2014. Pentru informație, vreau să vă spun că azi dimineață, la ora 10, încercarea Comisiei finanțe și buget de a analiza proiectele de decizie nu s-a încununat cu succes. Acum, cu jumătate de oră înaintea ședinței Parlamentului, ne-am convocat în comisie și fără a avea dreptul de a acorda întrebări autorilor s-a pus la vot în regim de urgență, pentru ca acum să ne pună în fața necesității de examinare în regim de urgență a politicii fiscale și bugetului”, a declarat Igor Dodon atunci în Parlament.
Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei finanțe-buget din acea perioadă, spune că nu își mai aduce aminte cum au avut loc aceste modificări: „Da nu mai țin minte, ce glumiți? Dar ce articol? Vă dați seama că vorbim de 10 ani în urmă. Dar ce articol? Ce lege? - Este vorba despre legea cu privire la Portul Giurgiulești? - Și asta de unde o venit? Nu știu! Idee n-am! Habar nu am, asta e zece ani în urmă.”
Cea mai importantă modificare la legislația fiscală care a oferit avantaje de sute de milioane companiilor rezidente ale Portului s-a produs în 2015. Schimbarea cadrului legal a fost făcută printr-o asumare de răspundere a Guvernului Gaburici.
Noile modificări prevedeau că toate mărfurile livrate în și din port vor fi impozitate cu taxa pe valoare adăugată zero.
Premierul Gaburici pretindea că modificarea operată va asigura condiţii fiscale egale pentru toţi agenţii economici.
În realitate, au fost create condiții privilegiate de restituire a TVA doar pentru companiile care activau pe teritoriul portului.
Vlad Vlaicu, avocat specializat în dreptul fiscal, menționează că mai multe modificări care au avut loc la legislația fiscală moldovenească privilegiază companiile rezidente ale Portului Internațional. Aceste modificări, a adăugat el, creează o concurență neloială între agenții economici din țară: „Sub aspectul respectării legislației fiscale și aplicării acestora, rezidenții Portului Internațional Giurgiulești sunt favorizați spre deosebire de alți agenți economici din Republica Moldova prin faptul că lor li se aplică un regim fiscal mai lejer, cu impozite mai mici. Achitând impozite mai mici, costul producției este mai mic, respectiv vânzarea se face la un preț mai mic. Astfel se crează o concurență neloială. Rezidenții portului respectiv primii 10 ani de activitate achită 25% din impozitul ce urmează achitat. De exemplu, dacă impozitul pe venit este anul acesta 12%, rezidenții portului achită doar 3%. După 10 ani, până la finele activității, ei achită doar 50% din impozit, respectiv vor achita doar 6%.”
Contactat de Cutia Neagră Plus, Gaburici a refuzat să ne spună dacă modificările făcute în perioada când era prim-ministru au fost făcute sub influența Trans-Oil. Fostul prim-ministru ne-a îndemnat să ne adresăm Cancelarie de Stat pentru informații.
Vitalie Butnaru spune pentru Cutia Neagră Plus că Trans-Oil niciodată nu a făcut lobby sau nu a influențat direct sau indirect implementarea unor modificări legislative.
Principalii beneficiari sunt firmele din grupul condus de Vaja Jhashi. Trans-Oil beneficiază de aproape 80% din totalul TVA-ului restituit rezidenților portului.
Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Fiscal, în perioada 2018-2022, patru companii din grupul Trans-Oil, rezidente ale Portului Internațional, au beneficiat de restituire de TVA de la stat în valoare de peste un miliard de lei.
În 2022, anul crizelor, al războiului și al inflației, restituirile de TVA obținute de firmele lui Vaja de la stat au explodat. Acestea au ajuns la aproape jumătate de miliard de lei. În unele cazuri, suma restituită sub formă de TVA este și de nouă ori mai mare decât în anii precedenți.
De exemplu, în primele opt luni ale anului 2022, companiei Floarea Soarelui SA, parte a grupului Trans-Oil și rezidentă a portului, i-au fost returnate TVA în valoare de 255 de milioane de lei, de aproape opt ori mai mult decât tot anul anterior.
Suma șochează mai cu seamă după ce în mai 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a emis o decizie prin care a anulat returnarea TVA la produsele de ulei exportate. Din răspunsul Fiscului observăm că suma acceptată pentru restituire este foarte apropiată de suma solicitată.
Agrofloris Nord SRL, o altă companie din grupul Trans-Oil, a primit în schimb de la stat de trei ori mai puțin decât a solicitat. Chiar și așa, valoarea TVA-ului returnat în primele opt luni ale a+nului 2022 a crescut de peste nouă ori comparativ cu anul 2021.
În total, în primele opt luni ale lui 2022, statul a livrat în conturile a trei companii din grupul Trans-Oil 460 de milioane de lei.
CUTIA NEAGRA a încercat să afle cum se explică creșterea în 2022 de până la nouă ori a sumelor care provin din TVA-ul intors de stat companiilor din grupul Trans-Oil.
Datele statistice arată că în 2022 au crescut semnificativ importurile de semințe de floarea-soarelui din Ucraina.
Creșterea de peste 30 de ori a importurilor din Ucraina, dar și recolta de cereale record din anul 2021, au adus o creștere substanțială a exporturilor de uleiuri și semințe oleaginoase. Exporturile de uleiuri vegetale și grăsimi vegetale au crescut de peste patru ori pe parcursul anului 2022. Cea mai însemnată creștere a exporturile de ulei de floarea-soarelui a fost spre Iran. Republica Moldova a vândut în această țară de aproape 3 mii de ori mai mult de cât în 2021 și a ajuns până la 52 de milioane de dolari.
O sursă apropiată grupului de companii Trans-Oil a explicat această creștere prin creșterea exportului. În perioada 2018-2021, a subliniat sursa citată, contractele încheiate a fost pe partide mici:
„Floarea-soarelui a fost importată din Ucraina la prețuri mici. Uleiul s-a vândut la prețuri mari. De aici derivă discrepanța la restituirea TVA de 12%. Atunci când vinzi ulei, produs finit, TVA este de 20%. La cereale și floarea-soarelui, materie primă, TVA constitui 8%.”
În ciuda generozității statului, afacerile lui Jhashi merg în pierdere. De exemplu, Trans-Oil Commodities declară că în perioada 2017-2020 a avut pierderi în valoare de 379 milioane.
O altă companie care a mers doar în pierdere în ultimii ani este Agrofloris Nord. Chiar dacă are cifra de afaceri de zeci de miliarde și returnări de TVA de sute de milioane, subsidiara Trans-Oil declară că în perioada 2018-2021 a suportat pierderi de 330 milioane de lei.
În total, cele patru companii afiliate lui Vaja Jhashi au declarat în perioada 2018-2021 pierderi de 438 milioane de lei. În exact aceeași perioadă, firmele au primit doar de la stat peste 600 de milioane de lei.
Vitalie Butnaru spune că pierderile au fost generate în anul 2020, care a fost unul devastator pentru agricultura autohtonă, provocat de seceta puternică. Datele statistice arată însă că aceste companii declară pierderi mari și în anii precedeți secetei din vara lui 2020. Vlaicu ține să precizeze că favorurile fiscale oferite rezidenților PILG prejudiciază bugetul Republicii Moldova:
„Noi putem afirma cu certitudine că legea cu privire la Portul Internațional Giurgiulești și facilitățile fiscale care se acordă acestui port, nu că sunt în detrimentul Republicii Moldova, dar ele favorizează agenții economici din aceste zone MUSCA În situația în cauză, favorurile fiscale care se fac rezidenților duc la prejudicierea Republicii Moldova și a bugetului său”.
De-a lungul anilor numele grupului Trans-Oil a fost implicat în mai multe scandaluri publice. În primăvara anului trecut, companiile din trustul lui Vaja Jhashi au intrat într-o dispută publică cu conducerea statului în contextul majorării peste noapte a prețului la ulei. Iar un an mai devreme, numele Trans-Oil a răsunat în cazul unui scandal legat de vânzarea și exportul de grâu din rezerva de stat.
În mai 2022, Trans-Oil a fost implicată într-un scandal de proporții. În contextul valului de scumpiri, în Moldova a crescut spontan prețul la ulei cu 25%. Igor Grosu, președintele Parlamentului, a acuzat compania Trans-Oil că deține monopolul și speculează cu prețul de piață.
„Noi zilele acestea am analizat foarte bine de unde cresc picioarele la această scumpire. S-ar părea că floarea-soarelui avem, semințe de floarea-soarelui avem, rezerve sunt, producem, dar de aici se scumpește. Secretul este simplu. Un individ, o companie, care este monopolist și căreia va trebui să-i venim de hac. - Și cum va fi soluționată această problemă? - Mâine o să vedeți”,a spus Grosu la Radio Moldova.
Conducerea Holdingului Trans-Oil a reacționat imediat, explicând că creșterea spontană a prețurilor a fost provocată de distribuitori, și nu de producător:
„Noi am informat distribuitorii că prețul per sticlă de ulei va fi majorat cu 7 lei doar în a treia decadă a lunii mai curent, dar distribuitorii, în două ore, deja au schimbat prețul la produsele de pe raft, pe care le-au cumpărat de la noi cu prețul încă neschimbat… Noi nu putem controla și nici influența acest lucru, noi suntem responsabili doar de prețul sticlelor de ulei care ies de la fabrică, iar acest preț n-a fost majorat”, a explicat Vaja Jhashi.
În consecință, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat restituirea TVA-ului la exportul uleiului de floarea-soarelui conform hotărârii guvernului din februarie 2013.
Trans-Oil a replicat la rândul sau ca după nerambursarea TVA la exportul de ulei de floarea-soarelui nu mai exista niciun suport pentru subvenționarea prețului mic pe piața moldovenească:
„Menținerea prețului producătorului la nivelul de 29,1 lei pentru piața locală se cuantifică în suma de 400-500 mii de dolari pierderi pe lună pentru Grupul Trans-Oil din cauza vânzării sub costul de producere a uleiului Floris. Profitul din export trebuia să acopere pierderile Grupului rezultate din vânzările pe piața locală”, afirma Trans-Oil într-un comunicat.
La câteva luni după scandal, Igor Grosu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, a spus că nu a crezut în coincidență și că a fost necesară intervenția promptă a guvernării:
„Au fost discuții și la fracțiune și la guvern. Că el (nr. Trans-Oil) spune: „Nu-i treaba lui, că asta distribuitorul, că eu nu mai produc, dar cu distribuitorul nu am treabă, că nu au înțeles ăștia corect mesajul, rețeliștii”. Eu am spus: Nu cred în coincidență din astea. Nu cred!”
Pe 20 mai 2022, SRL AGROFLORIS-NORD, SRL TRANS OIL REFINERY și SA FLOAREA SOARELUI, toate părți componente ale grupului Trans-Oil, au acționat în judecată Comisia pentru Situaţii Excepţionale și a solicitat anularea prevederilor privind suspedarea restituirii de TVA: „Faptul că funcționarii de rang înalt precum Președintele Parlamentului, care nu este membru al Comisiei, cu o zi înaintea primirii de către Comisie a Dispoziţiei contestate, s-a exprimat deja despre viitoarea decizie denotă clar că deciziile de la punctele 6-8 nu sunt nicidecum menite să asigure securitatea alimentară a ţării, ci constituie o ingerință disproporționată, ilegală şi nejustificată în activitatea de întreprinzător a reclamanților”.
Pe 21 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile celor trei companii.
Cu un an mai devreme, în 2021, o firmă din grupul Trans-Oil a fost protagonista unei afaceri controversate. Este vorba de o tentativă de comercializare a aproape 17 mii de tone de grâu din rezerva de stat.
Sub pretextul împrospătării rezervei de stat, o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil au pus la cale o schemă care, conform oamenilor legii, a adus în buzunarele beneficiarilor un profit de peste 10 milioane de lei.
În iulie 2022, Procuratura Anticorupție a efectuat o serie de descinderi la domiciliile fostului ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, și foștilor angajați ai Agenției Rezerve Materiale.
Procuratura Anticorupție informa atunci că mai multe persoane de demnitate publică ar fi favorizat un agent economic la eliberarea grâului alimentar din rezervele de stat, care a fost exportat în afara țării, defavorizând în acest fel producătorii de panificație autohtoni.