19 decembrie 2023, ora 10:10

Proiectele finanțate de Uniunea Europeană și partenerii săi vor continua și în următorii ani. Dă asigurări ambasadorul UE la Chișinău, care oferit pentru emisiunea „Moldova Gândește” un interviu în exclusivitate. Ne-a spus, printre altele, că este destul de complicat de aflat volumul total de investiții ale Uniunii Europene și partenerilor săi, din cauză că o mulțime de proiecte au fost introduse adițional, iar sursele de finanțare au fost diferite.

- Domnule ambasador, bună ziua. 

- Uniunea Europeană are proiecte peste tot în lume. Și asta se întâmplă deoarece unul dintre principiile pe care s-a construit Uniunea Europeană este solidaritatea. Și nu este doar solidaritate în cuvinte, ci este solidaritate în fapte și, bineînțeles, în suportul financiar pe care îl oferim. Acest suport este și pentru Republica Moldova, chiar de la începutul stabilirii relațiilor noastre. Acest sprijin a crescut, pe măsură ce relațiile noastre s-au aprofundat. Mai întâi a fost Acordul de asociere, apoi Acordul de liber schimb, iar acum sprijinul este mult mai intens, de când Republica Moldova a devenit țară candidată la aderare. 

- Care sunt domeniile în care se investește din partea Uniunii Europene, cel mai mult?

- Uniunea Europeană este prezentă în Republica Moldova, literalmente în fiecare sferă de activitate a societății. Începând de la infrastructură, continuând cu izolarea termică a școlilor și a grădinițelor, îmbunătățirea condițiilor de sanitație în satele și orașele Moldovei, iluminare modernă, suportul oferit pentru a susține media independentă. Bineînțeles, susținere pentru antreprenori, aici vorbim despre femeile antreprenoare, antreprenorii tineri. Oferim suport pentru ambele maluri ale râului Nistru, pentru a crea legături și a spori încrederea între oamenii de pe ambele maluri ale râului Nistru. Și exemplele ar putea continua. În ultimul timp, am sporit suportul într-un domeniu în care nu am fost activi în trecut. Vorbim aici despre domeniul apărării. În ultimii ani, prezența noastră în acest domeniu se face tot mai simțită. Republica Moldova este a doua țară care primește cel mai mare suport din punct de vedere al apărării și securității, după Ucraina, din partea Uniunii Europene.

- De ce ați decis să investiți anume în aceste domenii? 

- Domeniile sunt determinate, în special, în baza valorilor Uniunii Europene, dar și după necesitățile Republicii Moldova. Deci, prin acțiunile noastre, răspundem nevoilor țării și, în același timp, promovăm valorile europene. De exemplu, există proiecte unde posibil în trecut autoritățile nu au dorit ca noi să fim activi, ca de exemplu suportul pentru media independentă, dar pentru noi este foarte important să existe libertatea de exprimare peste tot în lume. Din această cauză, am dorit să avem mai multe proiecte pentru a susține un jurnalism independent. 

- Cum să facem ca proiectele UE să fie mai vizibile? 

- Noi avem niște reguli despre cum ne promovăm și facem vizibile proiectele finanțate de Uniunea Europeană. Oriunde veți vedea un proiect finanțat de noi sau ceva donat de Uniunea Europeană, veți vedea un panou pe care scrie că „acest proiect a fost construit de Uniunea Europeană”. Sau pe echipamentele donate, de exemplu pe un echipament modern de bucătărie, eficient din punct de vedere energetic, donat unei școli, veți vedea aplicate niște stickere cu steagul european. Cu siguranță, asta nu este de ajuns și de aceea eu călătoresc destul de mult prin țară și vizitez proiectele finanțate de noi și cred că acest lucru este important pentru a face oamenii să înțeleagă că aceste proiecte au fost întradevăr realizate cu sprijinul Uniunii Europene. De aceea avem evenimente de inaugurare sau vizite la diferite proiecte împreună cu media din Republica Moldova, pentru o acoperire mai bună. Dar da, acesta este un domeniu foarte provocator pentru noi, deoarece câteodată, în campaniile de dezinformare, se spune că, de fapt, acei bani au venit din Rusia, ceea ce este fals.

- În special, în sudul Republicii Moldova. 

- Asta este de asemenea, munca noastră pentru a demasca aceste falsuri despre Uniunea Europeană, pentru că avem semnale că, înțelegând că aceste lucruri sunt bune, își asumă meritele. 

- Recent ați fost la Edineț, smart city.

- Pentru noi este important să promovăm dezvoltarea întregii țări și este ușor de înțeles că aici, în Chișinău, este mult mai ușor să dezvolți proiecte, decât în orașele mici sau în sate. Avem proiecte și în Chișinău, dar aici este o mică parte din ele. Edineț este un bun exemplu de unde poate ajunge o comunitate dacă există determinare între partenerii locali, există interes pentru a atrage fonduri europene și a implementa proiecte, iar noi le-am răspuns. Într-adevăr, am fost foarte surprins la ultima mea vizită acolo și pot spune că Edineț a devenit cu adevărat un oraș european. Este un oraș mic, dar foarte european. Iluminat modern, școli dotate cu un laborator digital, autobuze moderne, iar trotuarele sunt mai moderne decât în orașul meu de baștină, Riga. 

- În reportajele noastre am folosit Edineț ca fiind „european town”. De ce este important pentru UE să susțină Moldova? 

- Cred că sunt două elemente. Primul este, așa cum am spus, solidaritatea. Noi am susținut Republica Moldova indiferent dacă guvernul a fost pro-european sau nu, deoarece pentru noi este important să susținem cetățenii, de fapt. Și noi susținem nu doar țările învecinate uniunii, dar și țări aflate la mare distanță. Dar, pe de altă parte, acum vă aflați într-o altă postură. Republica Moldova este o țară candidată la aderare și acum este și mai multă motivare pentru noi ca să susținem un viitor stat membru să se pregătească pentru ziua când va avea toate drepturile și obligațiile unui stat membru. Ceea ce înseamnă că va trebui să ofere servicii pentru cetățenii săi, ca oricare alt stat membru al Uniunii Europene și, bineînțeles, nu vom avea întrebări dacă acel stat are sau nu reguli bazate pe democrație, la fel ca fiecare alt stat european. 

- Dacă ar fi să facem o totalizare...

- De fapt, aceasta este o misiune imposibilă deoarece în fiecare an, uneori în fiecare lună, adăugăm proiecte și finanțări noi, iar unele dintre aceste proiecte sunt susținute local, prin Delegația Uniunii Europene, altele sunt sprijinite și coordonate de la centru, din Bruxelles, iar alte proiecte nu sunt adresate direct Republicii Moldova, ca de exemplu pentru a sprijinii serviciul Frontex, polițiștii de frontieră care primesc salariu direct de la Uniunea Europeană, dar ajută vameșii moldoveni și poliția de frontieră moldovenească, la granițele Uniunii Europene, cu România și Ucraina. Dar există ceva ce putem calcula ușor și asta este totalitatea proiectelor noastre pe parcursul unui an. De obicei, acest sprijin a fost undeva între 40-60 de milioane de euro pe an. Dar, în ultimii ani, acest sprijin sa dublat, mai mult sau mai puțin. Suplimentar, în ultimii doi ani, suportul pe care l-am oferit în contextul multor crize prin care a trecut Republica Moldova a fost aproape de aproape 1, 2 miliarde de euro. Este o sumă fără precedent, de la începuturile cooperării noastre cu Moldova. 

- În anii viitori vor continua proiectele și în ce domenii?

- Cred că vor continua în toate domeniile, pentru că este important să vedem că țara se dezvoltă per ansamblu. Vor fi totuși niște domenii principale, de exemplu domeniul energiei și tot ce are legătură cu acesta, energie regenerabilă, sustenabilă, tranziția către energie verde. Am văzut în ultimii doi ani cât este de important pentru țară ca să aibă surse stabile de energie și să reducă vulnerabilitățile cauzate de presiunile din exterior. De aceea, acesta va fi un domeniu prioritar pentru noi și va consta în investiții în energie eoliană, solară, în izolarea termică a clădirilor. Un alt domeniu prioritar ar fi domeniul securității, deoarece este un domeniu în care nu s-a investit literalmente de decenii și țara trebuie să investească masiv aici. Și bineînțeles, trebuie să lucrăm la partea economică și aici avem programe pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar anul viitor plănuim să extindem cooperarea noastră și în domeniul agriculturii, deoarece am văzut anul acesta situația dificilă prin care au trecut producătorii și am încercat să-i ajutăm prin scutirea de taxe la exportul în Uniunea Europeană. Vedem necesitatea modernizării acestui sector pentru ca producătorii să producă mult mai eficient și, de asemenea, mai curat, pentru că tehnologiile noi sunt mult mai prietenoase mediului și nu poluează.

- Ca să concluzionăm...

- Tot acest suport este foarte important pentru a face Republica Moldova mult mai europeană, ceea ce va duce într-un final ca țara să devină un stat membru al Uniunii Europene. Totuși, este prea devreme pentru a spune ce va fi, pentru că totul va fi în mâna moldovenilor, pentru că 2030 este un plan foarte ambițios și va trebui să mențineți același suport și dorință a cetățenilor pentru integrarea europeană și la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. De aceea, este foarte important ca cetățenii moldoveni să își exprime, sper, preferința pentru ca Republica Moldova să devină în viitor stat membru al Uniunii Europene. 

- Ați spus plan ambițios, dar e și realist? 

- Este realist, chiar dacă este foarte ambițios. Și nu cred că e un lucru rău, deoarece este mult mai bine să ai o cronologie ambițioasă pe care să o urmezi pas cu pas și să o ajustezi la nevoie, decât să te relaxezi și să nu ai niște termene limită pe care să le respecți și să le îndeplinești. Eu susțin această gândire, de a avea un plan de urmat, dar pentru noi este important să existe calitate, în detrimentul vitezei. În majoritatea domeniilor nu e nevoie doar să bifăm realizările, ci să vedem că acestea sunt implementate și funcționează cu adevărat. Deci da, este un plan ambițios. 

- Mulțumesc, domnule ambasador.

03 mai 2024, ora 22:45

Temperaturile foarte generoase din această primăvară au copt căpșunile mult mai devreme. Au apărut deja primele căpșuni moldovenești, iar la piață prețul acestora pornește de la 65 de lei. Cei care au reușit să le guste spun că sunt deosebit de aromate și dulci. Cel mai bine au simțit asta pofticioșii care au mers să le savureze chiar din sere, deoarece unii producători au decis să ofere și astfel de servicii.

„Ne ocupăm cu două soiuri: Marmelad și Asia. Sunt foarte gustoase, aromate, deoarece timpul este uscat, este secetă care ne și favorizează, dar și defavorizează, însă contribuie la dulceața fructului, la aroma lui, sunt și plusuri, sunt și minusuri”.

„Acest soi de căpșuni se numește Asia. Sunt foarte dulci și aromate, dar și cele mai solicitate de cumpărători. Mai mult, comercianții ne asigură că fructele sunt bio, fără chimicale”.

De 15 ani, soții Tertiuc muncesc acasă. Au pus pe roate o afacere profitabilă, pentru care depun zilnic un efort considerabil. Dar e nevoie și de multă pasiune și dragoste.

„Asta implică foarte multă muncă, suflet, timp, tinerețe, bani, tot efortul pe care îl depunem cu sufletul și timpul nostru”.

Acum plantația lor de căpșuni se întinde pe trei hectare jumătate. Iar anul acesta este unul deosebit - din cauza temperaturilor ridicate, căpșunile s-au copt cu o lună mai devreme.

„Căpșunile, în acest an, până în acest moment, au parte de timp favorabil, dar am făcut o constatare că suntem cu o lună mai devreme, de 15 ani activăm, am făcut un studiu și am realizat că fructele s-au copt cu o lună mai devreme, în luna aprilie nu am avut niciodată 30 de grade de căldură”.

Și pentru că cele mai savuroase căpșuni sunt cele pe care le mănânci direct de pe plantație, anul acesta familia Tertiuc s-a gândit să-și invite clienții direct în sere.

„Pentru consumatorii noștri ca să poată avea experiența de a veni direct la producător și de a gusta căpșunile direct de pe plantație, pentru că este cu totul alt gust. Ce care doresc să cumpere, achită kilogramul separat, cei care doresc să mănânce direct din câmp, pentru un adult intrarea va fi de 50 de lei, iar pentru copii 25”.

Oamenii pe care i-am întâlnit în seră erau impresionați de gustul căpșunilor. Acest cuplu a venit tocmai din Canada. Ambii se declară încântați, spun că demult nu au mai mâncat căpșuni atât de dulci și aromate.

„- Foarte delicioase și foarte aromate, chiar mă bucur că am venit.
 - De unde veniți?
 - Noi locuim în Canada, de paști a, venit acasă, în Canada, din păcate, căpșunile sunt din plastic, pentru că gustul nu este atât de aromat și nici nu arată atât de bine”.

„Căpșunile mi se par superbe, formidabile, sunt nemaipomenit de gustoase și le recomand tuturor să vină și să le guste pentru că este un produs sută la sută autohton pentru care aceste doamne, dar și oamenii din sat muncesc, merită să le încercați și să susțineți afacerile din țara noastră”.

Agricultorii spun că până își văd toată roada comercializată, trebuie să facă față multor provocări.

„Cea mai pare problemă cu care ne confruntăm este lipsa forței de muncă. Și nu ne dorim să ajungem în acel moment în care ar trebui să micșorăm suprafețele doar din această cauză. A doua problemă este piața de desfacere, avem o piața mică la noi în țară, încercăm să ne extindem și să ne descurcăm cumva”.

Pentru ca munca lor enormă să nu se piardă în vânt în anii când nu reușesc să-și vândă toate căpșunile, soții Tertiuc au găsit alternative - le procesează, transformându-le în diferite deserturi.

„Știind prețul muncii și prețul la tot ceea ce noi producem, ne stăruim să nu aruncăm nimic și din ceea ce ne rămâne surplus, noi procesăm în condiții de casă, de exemplu facem compot, facem suc concentrat de căpșuni, facem dulceață, lichior, țuică din căpșuni”.

Acum, primele căpșuni moldovenești costă de la 65 de lei pentru un kilogram, dar, pe măsură ce se vor coace tot mai multe, acestea se vor ieftini.