20 aprilie 2023, ora 13:54

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Capitalei Ion Ceban, propune ca aderarea Republicii Moldova la UE să devină idee națională, iar partidele să adopte un pact pro-european, după modelul Pactului de la Snagov, semnat de partidele din România în 1995.

Despre aceasta, Ion Ceban a anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Liderul MAN a citit și textul pactului propus.

„Semnatarii pactului își exprimă angajamentul față de dezvoltarea Republicii Moldova prin dezvoltarea valorilor democratice, stat de drept, pluralism politic, separarea puterilor, alegeri libere și respect pentru drepturile omului, inclusiv a minorităților naționale”, a menționat Ceban.

Solicitat de TV8, analistul politic Ion Tăbârță a spus că această inițiativă nu are sorți de izbândă în Republica Moldova.

„Această inițiativă este salutabilă, dacă să privim aspectele sale teoretice. Dar la modul practic, din păcate, Republica Moldova este o societate divizată și nu există acest consens că proiectul pro-european sau integrarea europeană ar putea să să fie un proiect de țară, așa cum a fost în România. Această inițiativă a lui Ceban în Republica Moldova nu are sorți de izbândă, deoarece avem partide geopolitice pro-ruse și tot timpul le-am avut. Cu atât mai mult că, spectrul politic din Moldova era definit reieșind din clivajul geopolitic. Probabil, Ion Ceban realizează acest lucru că în Moldova nu se poate, cel puțin la moment dat, să fie realizat acest consens, dar pentru a-și demonstra pro-europenismul său, vine cu astfel de inițiativă, știind din start că nu are sorți de izbândă. De aceea, mai degrabă este un pact sau acțiune politehnologică decât un mesaj care ar avea succes în practică”, a declarat pentru TV8, Ion Tăbârță.

Vom reveni și cu reacțiile unor partide.

TV8.md amintește că în 1995, pe malul lacului Snagov, a fost semnată o Declaraţie în care 14 partide dintre cele mai importante din România au anunțat că au ajuns la un consens în ceea ce priveşte integrarea europeană şi euroatlantică a ţării. Acest Pact a anihilat disensiunile dintre partide și deblocat calea României spre integrarea în UE.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.