20 aprilie 2023, ora 13:54

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Capitalei Ion Ceban, propune ca aderarea Republicii Moldova la UE să devină idee națională, iar partidele să adopte un pact pro-european, după modelul Pactului de la Snagov, semnat de partidele din România în 1995.

Despre aceasta, Ion Ceban a anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Liderul MAN a citit și textul pactului propus.

„Semnatarii pactului își exprimă angajamentul față de dezvoltarea Republicii Moldova prin dezvoltarea valorilor democratice, stat de drept, pluralism politic, separarea puterilor, alegeri libere și respect pentru drepturile omului, inclusiv a minorităților naționale”, a menționat Ceban.

Solicitat de TV8, analistul politic Ion Tăbârță a spus că această inițiativă nu are sorți de izbândă în Republica Moldova.

„Această inițiativă este salutabilă, dacă să privim aspectele sale teoretice. Dar la modul practic, din păcate, Republica Moldova este o societate divizată și nu există acest consens că proiectul pro-european sau integrarea europeană ar putea să să fie un proiect de țară, așa cum a fost în România. Această inițiativă a lui Ceban în Republica Moldova nu are sorți de izbândă, deoarece avem partide geopolitice pro-ruse și tot timpul le-am avut. Cu atât mai mult că, spectrul politic din Moldova era definit reieșind din clivajul geopolitic. Probabil, Ion Ceban realizează acest lucru că în Moldova nu se poate, cel puțin la moment dat, să fie realizat acest consens, dar pentru a-și demonstra pro-europenismul său, vine cu astfel de inițiativă, știind din start că nu are sorți de izbândă. De aceea, mai degrabă este un pact sau acțiune politehnologică decât un mesaj care ar avea succes în practică”, a declarat pentru TV8, Ion Tăbârță.

Vom reveni și cu reacțiile unor partide.

TV8.md amintește că în 1995, pe malul lacului Snagov, a fost semnată o Declaraţie în care 14 partide dintre cele mai importante din România au anunțat că au ajuns la un consens în ceea ce priveşte integrarea europeană şi euroatlantică a ţării. Acest Pact a anihilat disensiunile dintre partide și deblocat calea României spre integrarea în UE.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.