22 mai 2023, ora 15:40

Cauza penală în care fostul deputat democrat Vladimir Andronachi este învinuit în dosarul „Frauda bancară” va fi examinată în ședință închisă. Decizia a fost luată vineri, 19 mai, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la solicitarea apărării și nu este susținută de Procuratura Anticorupție, care susține că toate cazurile de corupție trebuie judecate în ședințe publice. 

„Societatea are dreptul să cunoască cum a fost comisă cea mai mare fraudă din istoria Republicii Moldova prin care au fost sustrase miliarde de lei de la cetățeni. În plus, societatea are dreptul să cunoască despre acțiunile persoanelor care dețin sau au deținut funcții publice care aveau obligație să acționeze mereu în interesul statului și a cetățenilor. Mai mult ca atât, ședințele publice permit cetățenilor să observe direct modul în care funcționează sistemul de justiție și să ceară socoteală procurorilor, judecătorilor, avocaților și inculpaților pentru acțiunile acestora în cadrul ședințelor de judecată. Procesele publice, de asemenea, asigură dreptatea și arată dacă sistemul nostru de justiție funcționează în mod corect și imparțial. Acest principiu de publicitate, există în toate sistemele de drept în întreaga lume și este esențial în Republica Moldova, țară care s-a confruntat și continuă să se confrunte cu corupția și neîncrederea în sistemul de justiție”, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Anticorupție.

În opinia celor de la Procuratura Anticorupție, judecarea cauzei Andronachi în ședință publică va asigura un proces echitabil și va consolida încrederea societății în corectitudinea procedurilor.

„Judecătorul a respins acest argument și a acceptat argumentul inculpatului că ,,eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional” familia inculpatului. Judecătorul a mai argumentat că probele acumulate de la instituții financiare ,,constituie secret bancar” și că ,,în materialele cauzei se conțin informații care se atribuie inclusiv la secretul de stat”, potrivit PA.

„Schemele și infracțiunile comise în frauda bancară nu vor fi acoperite și ascunse ca ,,secrete bancare” sau ,,secrete de stat”. Existența actelor ridicate cu autorizarea judecătorului de instrucție de la băncile comerciale nu constituie argument de a petrece ședințele de judecată în procedură închisă. Procuratura, care reprezintă interesele statului, nu a invocat protejarea secretului de stat, or procurorii nu au prezentat probe care ar constitui secret de stat. Acest interes nu poate fi invocat de inculpații care au încălcat legea și dăunat statul. Este inadmisibil să fie încălcat dreptul societății la ședințe publice pentru a scuti inculpatul de consecințele neplăcute ale acțiunilor sale”, mai menționează reprezentanții PA.

În context, PA îndeamnă Parlamentul să modificeCodul de procedură penală care să permită procurorilor să conteste așa tip de hotărâri judecătorești contrare normelor legale.

Mai mult, PA va solicita CSM intervenția legală pentru inițierea unei proceduri disciplinare împotriva judecătorului care a luat decizia cu pricina. 

„Solicităm ca nou-formatul CSM să examineze sesizarea pe acest caz cât de curând posibil”, susține PA.

Vladimir Andronachi a ajuns pe mâna autorităților din Republica Moldova pe 2 noiembrie 2022, după ce a fost predat de către Serviciile de Securitate ucrainene, care l-au declarat persoană indezirabilă și l-au expulzat din țară. Vladimir Andronachi este unul dintre cei mai controversați politicieni. A fugit din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS. 

În luna septembrie 2021, procurorii anticorupție au descins cu percheziții acasă la fostul democrat. Acțiunile au avut loc în cadrul dosarului fraudei bancare, în care Andronachi este cercetat penal. 

În 13 martie 2023, dosarul a fost trimis în judecată. 

Vladimir Andronachi, economist de profesie, deputat în două legislaturi din partea Partidului Democrat, este asociat de opinia publică drept persoană de încredere a oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, partener de afaceri cu controversatul deputat fugar Ilan Șor, apropiat din 2020 și de Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Andronachi este acuzat de implicare în scheme imobiliare, energetice, extracție de zăcăminte, export de fier uzat, furtul miliardului.

23 septembrie 2023, ora 22:00

Scandalul brățărilor electronice de monitorizare încă nu s-a stins. Andrei Iavorschi, cel care era directorul Inspectoratului Național de Probațiune în perioada în care au fost procurate echipamentele de supraveghere, explică de ce a câștigat același agent economic la toate cele cinci licitații. Potrivit lui, oferta făcută de compania Infoexpres a fost cea mai avantajoasă atât din punct de vedere financiar, cât și al securității. 

Calculele lui Iavorschi arată că pentru întreținerea unei brățări electronice, Inspectoratul Național de Probațiune cheltuie în jur de 40 de bani per zi, de zeci de ori mai puțin decât ar fi fost în cazul altor oferte. Iar despre sesizarea Ministerului Justiției privind posibila trucare a licitațiilor, spune că procuratura s-a expus anterior. 

„Unde este marea și marea eroare? În primul rând, Consiliul Europei și alte structuri cu care colaborează INP niciodată nu au elaborat nici caiete de sarcini, nici condiții tehnice, mai ales obligatorii”. 

Reacția lui Andrei Iavorschi, cel care se afla la conducerea Inspectoratului Național de Probațiune în perioada celor cinci licitații, vine după o analiză critică, efectuată de Agenția de Guvernare Eficientă și Responsabilă. În raportul publicat la începutul lunii septembrie, se menționa că pentru a moderniza sistemul de monitorizare electronică, inspectoratul a beneficiat de asistența unor experți internaționali. În comun cu specialiștii locali, au participat la elaborarea specificațiilor tehnice, astfel încât să corespundă standardelor internaționale. Însă, au constatat monitorii, când s-a ajuns la demararea procedurilor de achiziție, o bună parte dintre aceste specificații au dispărut. 

„Au fost excluse documente ce atestă conformitatea acestor dispozitive. Am fost mirați inițial apoi am ajuns la unele suspiciuni că a fost făcut pentru a favoriza un anumit agent economic”, a spus monitorul AGER, Olga Diaconu.

Pe de altă parte, Andrei Iavorschi afirmă că grupul de lucru a luat în calcul opinia experților internaționali, dar cu anumite excepții. 

„În 2018, când a fost elaborat caietul de sarcini și transmis, au fost importate din studiile respective, unele din condițiile tehnice, ca și recomandare, evident”. 

Unele recomandări, formulate de experții străini, au fost excluse pentru că nu erau în concordanță cu legislația națională, dar și pentru că depășeau bugetul de care dispunea inspectoratul pentru a procura și moderniza sistemul de monitorizare.

„Studiul este bazat pe practica europeană. Hostingul poate fi în orice altă parte, pe când la noi nu se prea permite. Și de aceea, studiul este bazat pe locațiunea serviciilor. Și când am luat ca și bază tehnică, adică ne-am inspirat din acest studiu, partea financiară nu doar că nu era rentabilă, ci era net peste sursele bugetare disponibile la acel moment, dar și la acest moment. Dacă să raportăm la cei circa 5700 de subiecți care au fost monitorizați în această perioadă, cheltuielile ar constitui 0, 47 de bani per zi. Dacă să ne raportăm la studiul cu recomandări atunci cheltuielile ar constitui 3,2 euro per zi”. 

Toate cele cinci achiziții de procurare a echipamentelor de monitorizare au fost câștigate de unul și același agent economic - Infoexpres. În perioada anilor 2019 - 2021, compania a încheiat contracte cu INP, cu o valoare aproximativă de 4,5 milioane de lei. 

„- Dumneavoastră știați ceva despre compania Infoexpres până să câștige licitația? - Nu. - Nicio relație? - Nu. Am cunoscut despre ea atunci când am făcut studiile de necesar în 2018, pentru a cunoaște ce este pe piață. - Mai exista ceva similar pe piață în acea perioadă? - Nu am identificat, importatori - da. Erau. Noi le-am dat și sarcina la importatori. Problema lor era că ei aduceau în acea perioadă doar monoblocuri, cu sarcină limitată”. 

Dispozitivele achiziționate de la compania Infoexpres diferă, cel puțin la aspectul fizic, de brățările autorizate în Uniunea Europeană, care seamănă mai degrabă cu niște ceasuri, doar că fixate la picior. Curios este faptul că inspectoratul a cerut, în caietul de sarcini, ca dispozitivele să nu acopere mai mult de 50 la sută din suprafața pielii. Această condiție, spun monitorii de la Ager, nu se regăsea în specificațiile tehnice inițiale și a fost introdusă pentru a favoriza Infoexpres. Și asta pentru că brățările propuse de această companie aveau benzi mult mai subțiri. 

„Studiile anilor precedenți despre brățările de cauciuc, monobloc, ceea ce vedem noi în filme, ele au 2 probleme. De igienă: a purtat unul 3 luni de zile brățara, devin transmițătoare etc. Dacă erau acele tipuri, atunci chiar era să avem reclamații și nu doar de la politicieni. Asta ce ține de suprafața de acoperire. Se adaugă și cheltuielile de schimbare a brățărilor. La o brațară calitativă este de la 15, 20 de euro. Astea deja sunt cheltuieli ascunse. Erai obligat să ai în stoc și cureaua. De fapt, suntem mulțumiți de tipul trakerelor care sunt astăzi la moment. Că ele nu sunt friendly, casual sau nu au cristale ori nu sunt roz, asta da. Nu putem oferi așa ceva. Sunt cum sunt, mă refer la aspectul fizic. Dar la siguranță nu le putem reproșa ceva”. 

Analiza făcută de Ager a fost expediată Ministerului Justiției, care, la rândul său, a sesizat Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a analiza legalitatea desfășurării celor cinci licitații. În replică, Andrei Iavorschi susține că anterior procurorii s-au expus deja pe marginea acestui caz. 

„Sesizările respective au fost depuse și în 2022. Un an și jumate în urmă. Și jumate de an în urmă. Și ele au fost deja clasate. Legislația națională spune clar: tu nu poți ancheta de două ori același aspect, chiar dacă apar circumstanțe noi, chiar dacă o anumită persoană, nu dau nume, vrea asta. Scopul - pot doar să-l intuiesc. Interese financiare ale unui persoane sau ale unui grup de persoane. Pentru că în discuțiile pe care le-am avut, inclusiv cu persoane implicate în acest proces, am înțeles că interesul există și că se dorește anume „locațiunea”. Vă explic de ce. Din locațiune este mai ușor să faci cotă parte cu persoana care ți-a făcut lobby. E mai ușor cu „otkatul” din locațiune”.

Anterior, și conducerea companiei Infoexpres a negat că achizițiile nu au fost aranjate și că Infoexpres nu a fost privilegiată în tot acest proces. În perioada 2019- 2021, la balanța Inspectoratului Național de Probațiune se aflau circa 900 de dispozitive de monitorizare electronică. Dintre acestea, peste 160 au fost distruse de persoanele care le purtau. În stoc, gata oricând să fie aplicate, se află 155 de dispozitive. 

Reporter: Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan