27 august 2023, ora 13:42

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis un mesaj cu ocazia celor 32 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Oficialul a dat asigurări că Uniunea Europeană va continua să susțină reformele și calea Moldovei către aderarea la UE.

„Europa este Moldova. Moldova este Europa. Pe măsură ce Republica Moldova sărbătorește Ziua Independenței, continuăm să susținem suveranitatea țării, reformele și calea acesteia către aderarea la UE. Oamenii curajoși din Moldova au ales să fie liberi să-și decidă propriul destin”, a menționat Metsola.

Republica Moldova marchează duminică 32 de ani de la adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în anul 1991.

Acum 31 de ani, în 27 august 1991, în urma puciului de la Moscova, Republica Moldova şi-a declarat independența „având în vedere trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, aşa cum se menţionează în Declarația de Independență.

Evenimentul a fost precedat de adoptarea Declarației de suveranitate, în 23 iunie 1990, şi de neparticiparea la referendumul asupra menţinerii URSS, pe data de 17 martie 1991.

Momentul independenței a fost pregătit câțiva ani la rând de Mișcarea de Eliberarea Națională din Moldova de la sfârșitul anilor `80.

România a fost primul stat care recunoscut oficial independența și suveranitatea Republicii Moldova. În 21 decembrie 1991, Republica Moldova semnează actul de constituire a Comunității Statelor Independente, iar în anul 1992, Republica Moldova devine stat-membru al Organizației Națiunilor Unite.

Declaraţia de Independență a fost semnată de 278 deputaţi din 380 de parlamentari aleşi nominal, conform circumscripţiilor. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent.

Drumul spre obţinerea independenţei faţă de URSS a fost unul complex, fiind marcat de manifestări civile, iar rezultatul final întârziind din cauza activiştilor proruşi din stânga Nistrului sau adepţilor Partidului Comunist. Deşi a existat o dorinţă enormă de menţinere a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în componenţa URSS, succesul mişcărilor naţionale de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a fost incontestabil.

„În calitatea sa de stat suveran şi independent, Republica Moldova ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale; CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”, se menţionează în Declaraţia de Independenţă.

Perioada care a urmat nu a fost deloc uşoară. În primul an de la proclamarea independenţei, în estul şi sudul ţării au început mişcări separatiste, iar în 1992 în Transnistria, regiune care se consideră în continuare independentă faţă de Republica Moldova şi care este susţinută de Moscova, a avut loc un război sângeros.

09 decembrie 2023, ora 09:30

Statele Unite au blocat vineri adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU prin care se cerea încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza. SUA au fost singura națiune care s-a opus rezoluției, adjunctul ambasadorului american la ONU, Robert Wood, argumentând că o încetare necondiționată a focului ar permite Hamas „să se regrupeze și să repete ceea ce a făcut pe 7 octombrie”. Între timp, armata israeliană avansează în orașul Khan Yunis, estimând că va încheia ofensiva militară în zonă într-o lună.

UPDATE O lovitură israeliană asupra orașului Khan Yunis, din sudul Fâșiei Gaza, a ucis șase persoane, în timp ce alte cinci au murit într-un atac separat la Rafah, a anunțat sâmbătă Ministerul Sănătății condus de Hamas, relatează The Guardian. Astfel, cel mai recent bilanț al morților din Fâșia Gaza indică 17.487 de persoane, mai precizează ministerul.

UPDATE Unsprezece ambulanțe și aproximativ 100 de camioane cu ajutoare umanitare donate de Turcia au ajuns în Fâșia Gaza prin punctul de trecere a frontierei de la Rafah, a anunțat vineri Societatea Semilunii Roșii Palestiniene (PRCS), potrivit CNN. Camioanele transportă alimente, apă, ajutoare de urgență și materiale medicale, a precizat PRCS.

UPDATE Adjunctul ambasadorului SUA la ONU, Robert Wood, a declarat că rezoluția propusă Consiliului de Securitate este „dezechilibrată” și „ruptă de realitate”, adăugând că „nu va mișca nici măcar ac pe teren, în niciun mod concret”, relatează Sky News. El a calificat procesul care a dus la vot drept „grăbit” și fără „consultări adecvate”, dar a spus că SUA s-au angajat totuși „cu bună credință”. Amendamentele sugerate de SUA la rezoluție au fost ignorate, a spus el, criticând și lipsa unei formulări care să condamne atacurile din 7 octombrie ale Hamas împotriva Israelului.

UPDATE Armata israeliană are nevoie de încă 3-4 săptămâni pentru a finaliza ofensiva militară din orașul Khan Yunis din sudul Fâșiei Gaza și de o perioadă similară după aceea pentru a încheia prima etapă a războiului din enclava palestiniană împotriva Hamas, relatează site-ul de știri Walla, potrivit The Times of Israel.

UPDATE Cel puțin 10 persoane au fost ucise și multe altele au fost rănite după ce forțele israeliene au bombardat vineri o casă a unei familii din orașul Khan Yunis, în sudul Fâșiei Gaza, au declarat pentru Reuters oficiali palestinieni din domeniul sănătății. Armata israeliană anunțase miercuri că forțele sale din Gaza operează pentru prima dată „în inima orașului Khan Yunis”.