29 iunie 2023, ora 13:38

Progresul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, precum și prioritățile de dezvoltare a țării au fost discutate în cadrul unei videoconferințe a prim-ministrului Dorin Recean cu membrii rețelei „Uniți pentru Moldova”, din care fac parte europarlamentari și deputați din Parlamentul de la Chișinău. Totodată, șeful Executivului s-a referit la prioritățile Guvernului pentru obiectivul strategic de a deveni parte a familiei europene până în anul 2030, potrivit unui comunicat emis de Executiv.

„Guvernul este axat pe implementarea măsurilor de redresare și dezvoltare economică, care sunt importante pentru asigurarea bunăstării cetățenilor și integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. 

Investim în dezvoltarea infrastructurii, continuăm reforma justiției și lupta împotriva corupției”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean.

La eveniment a participat și vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, care s-a referit la progresele înregistrate de autorități în procesul de armonizare a legislației naționale la standardele UE, dar și la măsurile de contracarare a dezinformării rusești și a altor amenințări hibride.

Rețeaua „Uniți pentru Moldova” include politicieni, experți, lideri de opinie din țările membre ale UE și din Republica Moldova. Platforma are misiunea de a facilita coordonarea și susținerea pe subiecte prioritare pentru țara noastră, cum ar fi procesul de integrare în UE, consolidarea securității regionale și a celei energetice a Moldovei, dar și combaterea corupției. 

Rețeaua este gestionată de un Comitet de directori, format din trei deputați din Parlamentul European, trei deputați din parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene și trei deputați din Parlamentul Republicii Moldova. 

Este vorba despre: Andrius Kubilius (EPP), Siegfried Mureșan (EPP), Petras Austreviciuc (ALDE), Johannes Schraps (SPD – Germania), Valentina Martinez Ferro (PP – Spania), Gustaf Gothberg (Moderata – Suedia), Mihai Popșoi (PAS), Doina Gherman (PAS) și Ina Coșeru (PAS).

Consiliul European a acordat Republicii Moldova la 23 iunie 2022, statutul de țară candidată la UE.

Până în prezent, R. Moldova a reușit să implementeze pe deplin 3 din cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene. Concluzia se regăsește în raportul preliminar al UE pe cele 9 condiționalității față de Republica Moldova. Raportul final va fi publicat în toamna acestui an.

27 decembrie 2024, ora 14:05

Soțul guvernatoarei Băncii Naționale, Marius Alexandru Dragu, a primit cetățenia Republicii Moldova. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu.

Decizia vine la un an după ce soția acestuia, Anca Dragu, a primit cetățenia printr-un decret din 21 decembrie 2023. 

Ulterior, Dragu a fost numită în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, pe un termen de șapte ani, printr-o decizie luată pe 22 decembrie 2023, cu votul a 58 de parlamentari PAS.

Marius Dragu, cu care politiciana română deține în comun mai multe proprietăți, este cunoscut în România ca om cu interese de afaceri și profesii multiple, dar și sportiv pasionat, mai ales de triatlon, ca și câștigător de concursuri de tip Iron Man.

Potrivit cotidianului român Ziua de Constanța, acesta este de profesie este inginer și deține o diplomă de licență cu master inclus: Telecomunicații - lngineria sistemelor de comutație la Universitatea Politehnică București, în cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia lnformației.

În perioada 1993-2014 a fost director executiv al Amexim Car - București - România, iar între 2013-2015, după cum este consemnat în CV, a fost maitre-nageur pentru mai multe piscine din Bruxelles, Belgia.

În perioada februarie 2016 - ianuarie 2017 a fost consilierul ministrului tineretului și sportului. 

De asemenea, Marius Alexandru Dragu a mai fost administrator SC BTT SA și director General al SC BTT SA în perioada august 2016 – august 2107.

Tot în CV, Marius Alexandru Dragu a mai consemnat și o funcție în NATO Brussels - Staff Centre.

Potrivit declarației de avere completată la data de 31 decembrie 2020, Marius Alexandru Dragu deținea atât singur, cât și împreună cu soția, patru apartamente în București (dobândite în perioada 2001 – 2011), un apartament în Costinești (județ Constanța), două case în București, și un loc de parcare subteran, tot în București.

În ceea ce privește bunurile imobile, Marius Alexandru Dragu deținea atât singur, cât și împreună cu soția, șapte terenuri intravilane în București și în Costinești aferente apartamentelor și caselor, două locuri de parcare în București, a câte 14 mp, dar și un alt teren intravilan (dobândit în 2017), amplasat tot în București, în suprafață de 272, 63 mp.