01 februarie 2024, ora 12:55

Liderii statelor membre ai Uniunii Europene au ajuns joi la un acord cu privire la mecanismul de sprijin de 50 miliarde de euro pentru Ucraina. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, la doar câteva minute de la începerea summitului.

Votul a avut loc pe fundalul temerilor că președintele Ungariei, Viktor Orban, va bloca pachetul de ajutor, așa cum a mai făcut-o la summitul european din decembrie anul trecut.

„Avem o înțelegere. Unitate! Toți 27 de lideri au convenit asupra unui pachet suplimentar de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul bugetului UE.

Acest lucru asigură o finanțare constantă, pe termen lung și previzibilă pentru Ucraina. UE își asumă conducerea și responsabilitatea în ceea ce privește sprijinul Ucrainei; știm ce este în joc”, a scris Michel, pe platforma X.

Ucraina a salutat „contribuția” UE, menționând că „UE își arată încă o dată solidaritatea și unitatea în acțiunile poporului ucrainean de a rezista războiului”.

„Salutăm aprobarea de către UE a deciziei privind finanțarea pentru Ucraina de până la 50 de miliarde EUR pentru 2024-2027. Statele membre ale UE își arată încă o dată solidaritatea și unitatea în acțiunile poporului ucrainean de a rezista războiului.
Recunoscător lui CharlesMichel și liderii statelor membre UE pentru sprijinul dumneavoastră neclintit. Fiecare dintre voturile dumneavoastră este o contribuție semnificativă la victoria noastră comună. Un pachet de 50 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027 este o garanție în acest sens”, a scris premierul ucrainean Denis Shmyhal pe platforma X.

Planul UE este de a ajuta la acoperirea nevoilor Ucrainei pentru perioada 2024-2027 cu 33 de miliarde de euro (36 de miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi, scrie Reuters.

Banii ar urma să provină din bugetul UE pentru a oferi Kievului o finanțare mai previzibilă în timp ce luptă împotriva invaziei Rusiei.

UE a ajutat Ucraina de la invazia Moscovei din 2022, dar până acum a făcut-o prin acorduri interguvernamentale care necesită aprobări naționale în fiecare an și care sunt mai costisitoare și mai complexe decât finanțarea prin bugetul UE.

Stabilitatea finanțării pe patru ani pe care ar oferi-o bugetul UE este cu atât mai importantă într-un moment în care asistența financiară din partea Statelor Unite, un alt mare furnizor de ajutor pentru Ucraina, este incertă din cauza luptelor interne din Congresul SUA.

Anterior, premierul ungar, Viktor Orban, şi-a exprimat public respingerea faţă de aderarea Ucrainei la UE, motivând-o prin încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia, corupţia din Ucraina şi efectele negative pe care o intrare a Ucrainei în UE le-ar avea asupra altor state membre.

„Trebuie să fim prudenţi, întrucât Ucraina este o ţară imensă”, iar aderarea acesteia la UE „va avea un impact enorm, dezastruos asupra economiile europene, mai ales în sectorul agricol”, a avertizat Orban într-un interviu publicat marţi de săptămânalul francez Le Point. 

În decembrie, într-un alt interviu acordat aceleiaşi publicaţii, el a afirmat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.