Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1077: Pericol atomic, condiția lui Trump și atac mortal! Londra oferă un ajutor fără precedent Kievului

externe

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 680: Consiliul NATO-Ucraina se reunește, în timp ce Putin promite cetățenie rusă mercenarilor străini

04 ianuarie 2024, ora 17:39

Ucraina anunță că Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, va convoca o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina pe 10 ianuarie, la nivel de ambasador, la cererea Ucrainei în urma recentelor atacuri ruseşti cu rachete şi drone”. Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care acordă cetăţeni e rusă străinilor care vor lupta împotriva Ucrainei. Asta după ce miercuri seara, forţele ruse au lansat două atacuri cu rachete asupra orașului, provocând daune infrastructurii civile, dar nu au fost înregistrate victime,  a scris şeful administraţiei militare a oraşului, Oleg Sinegubov pe Telegram, potrivit unian.net. În timp ce Ucraina anunță că va reduce nevoia de finanţare externă în 2024, Congresul SUA blochează noile ajutoare pentru Kiev. Totuși, administraţia Biden declară că va continua să sprijine Ucraina.

UPDATE Ucraina a anunţat joi arestarea în Republica Moldova a unor călăuze care ajutau ucraineni chemaţi la arme să fugă din ţara lor, în plină dezbatere asupra necesităţii de a întări rândurile armatei ucrainene în faţa forţelor armate ruse, transmit AFP și Agerpres.

Poliţia ucraineană a anunţat pe Telegram că este vorba de o operaţiune comună cu forţele de ordine din Republica Moldova. Doi cetăţeni moldoveni au fost arestaţi în timp ce călăuzeau patru persoane reticente să se înroleze în armata ucraineană.

„Infractorii îi transportau pe bărbaţii ce aveau vârsta pentru serviciul militar din regiunea (ucraineană) Odesa până la frontiera cu Transnistria”, teritoriu separatist pro-rus în Republica Moldova, potrivit aceleiaşi surse. „De acolo, ei îi conduceau de-a lungul unor poteci forestiere evitând posturile de control (...) şi i-au dus pe clienţii lor până în capitala Republicii Moldova”, Chişinău, continuă poliţia ucraineană, care afirmă că traficanţii cereau pentru serviciile lor între 4.500 şi 5.000 de dolari şi îşi găseau „clientela” pe canalele de mesagerie Telegram.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat joi că forțele sale au dejucat un atac ucrainean asupra instalațiilor rusești din Crimeea și au distrus 10 rachete ucrainene deasupra peninsulei.

Ucraina a organizat o serie de atacuri dăunătoare asupra Crimeei anexate de Rusia și a podului care o leagă de Rusia în timpul războiului de 22 de luni, relatează Reuters.

UPDATE Hackeri ruși au pătruns în sistemul gigantului ucrainean de telecomunicații Kyivstar cel puțin din luna mai a anului trecut, într-un atac cibernetic care ar trebui să servească drept un "mare avertisment" pentru Occident, a declarat pentru Reuters șeful spionajului cibernetic din Ucraina.

Hackingul, unul dintre cele mai dramatice atacuri cibernetice de la invazia pe scară largă a Rusiei de acum aproape doi ani, a scos din funcțiune serviciile furnizate de cel mai mare operator de telecomunicații din Ucraina pentru aproximativ 24 de milioane de utilizatori timp de câteva zile, începând cu 12 decembrie, scrie Adevărul.

Într-un interviu, Illia Vitiuk, șeful departamentului de securitate cibernetică al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), a dezvăluit detalii exclusive despre hacking, despre care a spus că a provocat distrugeri "dezastruoase" și a avut ca scop să dea o lovitură psihologică și să adune informații.

UPDATE Rusia plănuiește să cumpere rachete balistice cu rază scurtă de acțiune din Iran, un pas care ar spori capacitatea Moscovei de a viza infrastructura Ucrainei, a raportat Wall Street Journal, citând oficiali americani. Anul trecut, Casa Albă a declarat că vede mai multe indicii că Rusia și Iranul extind un parteneriat de apărare fără precedent, care ar ajuta Moscova să-și prelungească războiul în Ucraina și să reprezinte o amenințare pentru vecinii Iranului, relatează Reuters.

UPDATE Un civil a fost ucis și opt au fost răniți joi într-un atac cu rachete rusești asupra Kropyvnytskyi, în centrul Ucrainei, distrugând clădirile companiei energetice și provocând întreruperi de alimentare cu energie și apă, a declarat guvernatorul regional.

Rusia a folosit probabil o rachetă X-59, a declarat guvernatorul Andriy Raikovych la un briefing, potrivit Reuters. „Muncitorii au fost răniți... Din păcate, unul a murit. Un simplu mecanic auto”, a spus guvernatorul.

Deteriorarea liniilor electrice a dus la întreruperi de alimentare cu apă în mai multe părți ale orașului, deși serviciile au fost restabilite ulterior, potrivit lui Raikovych.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se acordă cetăţenia străinilor care se alătură armatei Moscovei în timpul conflictului cu Ucraina. Putin a declarat, pe 14 decembrie trecut, că în fiecare zi aproximativ 1.500 de persoane au solicitat să se alăture armatei. Decretul oferă şi posibilitatea de a solicita cetăţenia soldaţilor străini care s-au retras din motive de sănătate şi celor care au semnat în trecut un contract cu forţele armate ruse. Pe lângă soldaţi, rudele lor pot solicita şi un paşaport rusesc. Potrivit surselor forţelor armate ruse, un total de 640 de mii de oameni servesc în armata rusă cu contracte profesionale.

UPDATE Moscova promite cetățenie rusă. Străinii care au semnat un contract cu forţele armate ale Federaţiei Ruse în timpul războiului din Ucraina vor putea solicita cetăţenia rusă. Este ceea ce se prevede printr-un decret al preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care a fost publicat astăzi. După cum se reiese din prevedere, notează agenţia de presă rusă „Tass”, „străinii care au fost eliberaţi din serviciul militar în forţele armate ale Federaţiei Ruse în timpul operaţiunii speciale din motive de sănătate, la împlinirea limitei de vârstă, la expirarea contractul, precum şi în legătură cu încetarea legii marţiale, vor putea solicita şi cetăţenia rusă. Rudele acestor categorii de cetăţeni străini vor avea şi dreptul de a obţine cetăţenia rusă”.

UPDATE Hackerii ruşi au încălcat sistemul companiei ucrainene de telecomunicaţii Kyivstar, cea mai mare din ţară, cel puţin din luna mai a anului trecut, într-un atac „distructiv” care a fost menit să servească drept „mare avertisment” pentru Occident, a dezvăluit Illia Vitiuk, şefa departamentul de securitate a informaţiilor al Serviciului de Informaţii Kiev (SBU), într-un interviu publicat de site-ul Reuters. Atacul hackerilor, unul dintre cele mai dramatice de la invazia rusă de acum 13 luni, a perturbat serviciile oferite de cel mai mare operator de telecomunicaţii din Ucraina pentru aproximativ 24 de milioane de utilizatori timp de zile începând cu 12 decembrie. 

UPDATE De două săptămâni, experţilor de la AIEA, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, nu li s-a permis accesul în încăperile reactoarelor unităţilor 1, 2 şi 6 ale centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, ocupată de ruşi. „Este prima dată când experţilor AIEA nu li s-a acordat acces la sala reactorului unei unităţi aflate în proces de oprire la rece”, a spus agenţia într-un comunicat, „în plus, accesul la unele părţi ale halelor de turbine ale centralei continuă să fie limitată, inclusiv zonele reactoarelor 3, 4 şi 6”. „Experţii AIEA încă aşteaptă accesul pe acoperişurile reactoarelor, programat pentru 19 decembrie şi care nu s-a întâmplat din cauza unor probleme de siguranţă declarate”, se mai spune în notă.

UPDATE Ucraina anunță că: „Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, va convoca o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina miercuri, 10 ianuarie, la nivel de ambasador, la cererea Ucrainei în urma recentelor atacuri ruseşti cu rachete şi drone”. Purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White, a anunţat-o pe X.

UPDATE Dmitro Kuleba: „Ucraina poate colabora cu Donald Trump dacă va deveni următorul preşedinte al Statelor Unite”. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că este convins de acest lucru în timpul unui interviu acordat portalului de ştiri ucrainean NV. 

UPDATE Congresul SUA blochează finanţarea militară suplimentară pentru Ucraina, a confirmat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, în cadrul briefing-ului de astăzi, după cum a raportat presa ucraineană. El a garantat, totuşi, că administraţia Biden va continua să sprijine Ucraina. Livrările de arme „sunt forţate să se oprească, a spus Kirby, Preşedintele a semnat ultimul pachet de ajutor pe care aveam autoritatea să-l alocăm. Acum avem nevoie de o nouă lege pentru a continua să acordăm asistenţă Ucrainei”. Cel mai recent pachet, în valoare totală de 250 de milioane de arme de apărare aeriană, artilerie şi muniţie antitanc, a fost anunţat pe 27 decembrie şi va ajunge în Ucraina în următoarele săptămâni, dar „ulterior, în lipsa unor finanţări suplimentare, există nu sunt alte surse magice din care să se bazeze”, potrivit purtătorului de cuvânt, scrie mediafax.ro.

UPDATE Forţele ruse au lansat aseară două atacuri cu rachete asupra Harkovului, în nord-estul Ucrainei, provocând daune infrastructurii civile din centrul oraşului: şeful administraţiei militare a oraşului, Oleg Sinegubov, a anunţat acest lucru pe Telegram, după cum relatează Ukrinform. „Ocupanţii au lovit Harkivul de două ori, cu rachete S-300. Momentan nu sunt victime. Există informaţii despre deteriorarea infrastructurii civile nerezidenţiale din zona centrală a oraşului”, se arată în mesaj. Rusia şi-a intensificat recent atacurile împotriva oraşului ucrainean Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, la doar 30 de kilometri de frontiera ruso-ucraineană.

UPDATE Ministerul de Externe al Franţei a comentat atacul din 30 decembrie asupra oraşului rus Belgorod, afirmând, în cadrul unei conferinţe de presă, că Rusia, în calitate de agresor în război, poartă responsabilitatea pentru victimele civile de pe teritoriul său. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru această lovitură, afirmând că 24 de persoane au fost ucise şi peste 100 au fost rănite. Kievul nu a revendicat responsabilitatea pentru atac. „Există un stat agresor, Rusia, care desfăşoară o strategie de teroare prin lovirea deliberată a unor infrastructuri civile esenţiale, încălcând dreptul umanitar internaţional, şi un stat atacat, Ucraina, care acţionează în legitimă apărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite", a declarat un reprezentant al Ministerului francez de Externe.

UPDATE Ucraina va avea nevoie de o finanțare externă de peste 37 de miliarde de dolari în 2024, ceea ce reprezintă cu aproximativ 5 miliarde de dolari mai puțin decât a primit țara de la partenerii străini anul trecut, a declarat premierul Denis Şmîhal, scrie medifax.ro. Veniturile bugetare proprii ale Ucrainei s-au ridicat în 2023 la peste 1.100 de miliarde de Hr (28 de miliarde de dolari) din impozite, taxe şi alte plăţi, iar Kievul creşte în mod constant această cifră, a declarat Şmîhal în cadrul unei şedinţe de guvern. În acelaşi timp, Şmîhal a subliniat că Ucraina se bazează pe "asistenţa stabilă şi în timp util din partea partenerilor internaţionali". În timpul reuniunii, premierul a dezvăluit că guvernul intenţionează să cheltuiască peste 19,69 miliarde de dolari pentru plăţile personalului militar şi peste 6,96 miliarde de dolari pentru achiziţionarea, producţia şi repararea armamentului. Unul dintre obiectivele cheie ale Ucrainei pentru 2024 este creşterea de şase ori a capacităţii de producţie a industriei de apărare, a adăugat el.

/VIDEO/ Vom plăti mai puțin pentru lumină! UE oferă compensații pentru toată populația Moldovei până în decembrie 2025
/VIDEO/ Vom plăti mai puțin pentru lumină! UE oferă compensații pentru toată populația Moldovei până în decembrie 2025
/VIDEO/ De la file de istorie, la propagandă și militarizare: Cine controlează adevărul - de la 19:55 la „Alo, TV8”
/VIDEO/ De la file de istorie, la propagandă și militarizare: Cine controlează adevărul - de la 19:55 la „Alo, TV8”
/VIDEO/ „Avem o problemă majoră”: Maia Sandu a răspuns la declarațiile Veronicăi Dragalin de la TV8
/VIDEO/ „Avem o problemă majoră”: Maia Sandu a răspuns la declarațiile Veronicăi Dragalin de la TV8
/VIDEO/ Compensații, ajutor cu 4 condiții Tiraspolului și investiții strategice: Planul energetic UE-Moldova pentru doi ani
/VIDEO/ Compensații, ajutor cu 4 condiții Tiraspolului și investiții strategice: Planul energetic UE-Moldova pentru doi ani
/VIDEO/ Mirandolina Sușițcaia, în judecată pentru îmbogățire ilicită: Cum se apără procurora suspendată din funcție
/VIDEO/ Mirandolina Sușițcaia, în judecată pentru îmbogățire ilicită: Cum se apără procurora suspendată din funcție

„Putin a comis crima de agresiune”. UE: S-au pus bazele unui tribunal care să judece Rusia pentru invadarea Ucrainei

missing
05 februarie 2025, ora 09:33

Mai mulți juriști internaționali au pus bazele unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Potrivit Comisiei Europene, acesta este un pas semnificativ spre tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin și a oficialilor săi de rang înalt.

„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, adică decizia de a ataca o altă țară. Fără această crimă, nu ar fi existat ucideri pe teren, atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor sau violuri”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit The Guardian.

Diplomata a subliniat că înființarea tribunalului are și scopul de a pune presiune pe Putin și pe regimul său pentru a opri războiul și de a transmite un mesaj clar altor potențiali agresori.

Ideea tribunalului a fost propusă inițial de Ucraina, la scurt timp după invazie, dar experții au avut dificultăți în stabilirea formei juridice adecvate. Un obstacol major a fost problema imunității pentru liderii ruși, iar ca soluție de compromis, aceștia nu vor fi urmăriți penal cât timp sunt în funcție.

Consiliul Europei (CoE), care a expulzat Rusia după invazie, s-a oferit să găzduiască tribunalul. În plus, aproape 40 de țări s-au alăturat discuțiilor.

Secretarul general al CoE, Alain Berset, a declarat că speră ca documentele necesare pentru crearea tribunalului să fie finalizate în acest an. Totodată, acesta a subliniat că sprijinul SUA este esențial pentru ca tribunalul să funcționeze: „Este clar pentru toată lumea că, fără G7, acest tribunal nu va prinde contur”.

Alte inițiative pentru a trage Rusia la răspundere

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin și al altor oficiali ruși pentru deportarea copiilor ucraineni, însă nu are competența de a judeca crime de agresiune, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.

O altă variantă propusă este modificarea Statutului de la Roma al CPI prin Adunarea Generală a ONU, dar mulți experți o consideră impracticabilă, deoarece numeroase state membre nu au acceptat jurisdicția CPI asupra crimelor de agresiune.

Într-un efort separat de a face Rusia să plătească pentru distrugerile cauzate în Ucraina, Consiliul Europei a propus să participe la negocierile privind o „comisie internațională de despăgubiri” pentru Ucraina.

Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar accepta discuții directe cu Putin pentru a pune capăt războiului:„Dacă acesta este singurul mod de a aduce pace cetățenilor Ucrainei și de a evita pierderi de vieți, cu siguranță vom alege această cale”.

Zelenski a estimat pierderile Ucrainei la 45.100 de morți și 390.000 de răniți, în timp ce Rusia ar fi pierdut 350.000 de soldați și ar avea între 600.000 și 700.000 de răniți.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, este invitata de astǎzi a emisiunii Cutia Neagrǎ PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Reforma justiției prinde noi turații. Mănușile albe au fost aruncate Veronicăi Drăgălin?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Emisiunea Cutia Neagră PLUS se întoarce cu un NOU SEZON de investigații. În fiecare duminică - demascăm hoții și analizăm minuțios fărădelegile. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a realizat investigații despre promisiuni electorale false făcute de Șor, în spatele cărora se ascundeau scheme de spălarea a banilor. Investigații despre riscurile de Securitate pentru R. Moldova ascunse în activitatea unei companii de taxi, sau în predicile bisericești ale unor clerici din Mitropolia Moldovei, despre problemele din justiție și cele legate de vetting, despre ilegalități si hoții care se întâmplă chiar astăzi în R. Moldova și încă ar putea fi oprite. Ce s-a întâmplat după apariția acestora, dar și cum reacționează autoritățile atunci când presa de investigații le semnalează ilegalități?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun magistrat nu a ajuns la închisoare. Reporterul de la Cutia Neagră PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spune care este soarta lor.

/VIDEO/ Moarte misterioasă: O femeie de afaceri a decedat la salonul de înfrumusețare. Precizările Poliției
/VIDEO/ Moarte misterioasă: O femeie de afaceri a decedat la salonul de înfrumusețare. Precizările Poliției
/VIDEO/ De la file de istorie, la propagandă și militarizare: Cine controlează adevărul - de la 19:55 la „Alo, TV8”
/VIDEO/ De la file de istorie, la propagandă și militarizare: Cine controlează adevărul - de la 19:55 la „Alo, TV8”
Misterul morții la salonul de înfrumusețare: Ce se întâmplă la 4 zile de la decesul femeii de afaceri
Misterul morții la salonul de înfrumusețare: Ce se întâmplă la 4 zile de la decesul femeii de afaceri
Complicație rară în timpul nașterii? Ministra Sănătății spune de ce ar fi murit gravida la maternitatea din Edineț
Complicație rară în timpul nașterii? Ministra Sănătății spune de ce ar fi murit gravida la maternitatea din Edineț
/VIDEO/ Verde-n ochi: Margaritas ante porcos. Cum va folosi Tiraspolul ajutorul de milioane oferit de UE
/VIDEO/ Verde-n ochi: Margaritas ante porcos. Cum va folosi Tiraspolul ajutorul de milioane oferit de UE

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.