24 ianuarie 2024, ora 10:12

Fotoliul de ministru al Afacerilor Externe a fost preluat de vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi. Acesta este deputat la al doilea mandat, președinte al fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar din septembrie 2017 deținut funcția de vicepreședinte PAS.

Mihai Popșoi și-a început cariera profesională în poziția de manager de program în cadrul Centrului de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova în 2009. 

Un an mai târziu, a fost angajat de Secția politică și economică a Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova. Portofoliul său a inclus examinarea procesului legislativ, relațiile cu partidele politice și regiunea Autonomia Găgăuză. 

Între anii 2014-2019, Mihai Popșoi a oferit comentarii analitice și a efectuat cercetări despre Republica Moldova și regiunea în ansamblu pentru mai multe companii și fundații internaționale precum: Fundația Jamestown, American Enterprise Institute (Washington); Compania IHS, Chatham House (Londra); Global Focus (București); Foreign Policy Research Institute (Philadelphia); Membru al Asociației pentru Politică Externă din Moldova (Chișinău).

S-a implicat în politică în septembrie 2017, când a fost ales vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în alegerile legislative din 24 februarie 2019. S-a regăsit pe locul 8 pe lista electorală a blocului electoral ACUM, dar a fost ales în circumscripția electorală numărul 32, care a cuprins suburbiile Chișinăului. 

La 8 iunie 2019 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului, s-a implicat în coordonarea activității a patru comisii permanente: Comisa juridică, numiri și imunități, Comisia pentru drepturile omului și relațiile interetnice, Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Comisia pentru politică externă și integrare europeană, din care face parte. 

Potrivit ultimei declarației de avere, depuse în 2022, Popșoi a indicat că ridicat un salariu de circa 246.600 de lei de la Parlament. Totodată, aceasta a obținut venituri de aproximativ 15.500 de lei din depuneri la bancă și 40.500 de euro din vânzarea unui apartament și a unui automobil Toyota Corolla.

Deputatul a primit și circa 92.600 de lei de la Parlament - diurne, cheltuieli pentru deplasările de serviciu, circa 73.000 de lei - indemnizație pentru renunțarea la mașina de serviciu și circa 176.000 de lei de la Legislativ - compensarea cheltuielilor.

În declarația de avere, deputatul PAS a indicat un extravilan, luat în locațiune, un intravilan moștenit, de circa 136.000 de lei, un spațiu comercial dobândit în 2022, cu o valoare de 60.000 de euro. De asemenea, vicepreședintele Parlamentului deține un apartament de circa 405.000 de lei, o casă de locuit demolată, moștenită, de circa 122.400 de lei și altă avere imobilă demolată de aproximativ 44.000 de lei.

Familia Popșoi conduce o mașină marca Renault Kadjar din 2019 și cumpărată în 2022 cu circa 326.000 de lei.

Deputatul a indicat 10 conturi bancare, dintre care 6 pe numele său și pe care sunt depozitați circa 642.000 de lei, 317 euro și 1.112 dolari.

Totodată, Mihail Popșoi este căsătorit cu Ecaterina Vâlcu din anul 2009 și au un fiu, născut în anul 2013.

Mihail Popșoi a devenit subiect de investigația la Cutia Neagră PLUS de pe 1 mai, atunci când reporterii au analizat cele mai scumpe achiziții ale deputaților din ultimul an. Este vorba de baza de odihnă „Cristina”, cumpărată de Popșoi în 2022.

Achiziția lui Mihai Popșoi, clădirea cu trei etaje, a fost indicată în declarația de avere drept „spațiu comercial”, pentru care a plătit 60 de mii de euro.

Întrebat de reporterul Cutiei Negre ce fel de imobil a cumpărat, Mihai Popșoi a evitat să spună, motivând că se află la etapa de construcție și nu știe, deocamdată, ce va fi acolo.

După ce l-am anunțat că am localizat construcția aflată pe malul Nistrului, vicepreședintele Parlamentului a recunoscut că a investit într-un imobil din domeniul turismului.

Imobilul în care a investit familia Popșoi este de fapt o veche bază de odihnă. Clădirea de 236 de metri pătrați, indicată în declarația de avere a deputatului, a fost construită în anul 2009. Este situată chiar la poarta complexului care ocupă 18 ari de teren. Căsuțele aflate pe teritoriu nu figurează în actele cadastrale, pentru că nu ar fi construcții capitale.

Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, s-a plâns de birocrația din instituțiile de stat, dar și că este o investiție din bani munciți onest, corect și transparent. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.