28 ianuarie 2024, ora 10:00

Se transformă în ruine și Moara Roșie, o altă construcție inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat, de categorie națională. Se află nu departe de râul Bîc și are o istorie zbuciumată. Legenda urbană spune că la începuturi i se spunea Moara Albă, pentru că era prăfuită de făină, și avea doar un nivel din lemn. Apoi, proprietarul a decis să o modernizeze și a înălțat-o, folosind deja cărămidă roșie. Se mai zice că în timpul procesului de renovare, aici și-a pierdut viața fiica lui. Pe actele cadastrale, construcția nu există, chiar dacă o vedem în realitate. Figurează doar terenul, cu o suprafață de 270 de metri pătrați, care aparține municipalității. 

„Suntem în fața Academiei de Studii Economice din Chișinău și vedem acest indicator turistic, pe care scrie Moara Roșie. Acesta este un obiectiv foarte vechi, din anii 1850-1860. Vrem să mergem să vedem care e starea acestei clădiri, care e accesul acolo și dacă poate fi vizitată, pentru că este prezentată pe aceste indicatoare turistice. Hai să vedem care e starea clădirii.

Aici este intrarea, fosta intrare în clădirea Moara Roșie. Vedem că ușile sunt zidite, sunt două din câte ne dăm seama. Istoria clădirii e una foarte zbuciumată, ca să zicem așa. Astăzi, clădirea se află într-o stare foarte avansată de degradare și din păcate nu se întrevăd planuri de a o reabilita”. 

Moara Roșie, un monument de arhitectură de importanță națională, este una dintre cele mai vechi construcții de acest gen din oraș și printre primele mori cu abur din Chișinău. De ea sunt legate multe legende și povești. Moara a fost construită între anii 1850-1860, iar cinci decenii mai târziu a suferit un incendiu. Până să fie pârjolită de flăcări, purta denumirea de Moara Albă, din cauză că pereţii erau mai tot timpul acoperiţi de praf de făină. După acel incendiu devastator, proprietarul, un evreu pe nume Avram Levenzon, a decis să ridice celălalt etaj, care este din cărămidă roșie, devenind Moara Roșie. Se mai spune că proprietarul și-a oferit propria fiică drept jertfă, pentru ca această construcție să fie durabilă și prosperă. 

„Moara Roșie este o clădire interesantă, nu poate fi găsită ușor. Pe alături nu trec mulți oameni. Este o construcție interesantă și rezistentă. Se află în ruine de atâția ani, cu o soartă atât de tristă. Este ideală pentru a țese istorii urbane despre ea. La baza lor pot sta și informații faptice, adevărate. Legenda spune că atunci când Levenzon a cumpărat moara, era din lemn. A început să o renoveze, cu piatră. Acolo a murit fiica lui, într-un mod... Ceea ce urmează este o istorie antisemită plină de stereotipuri, de genul că fiica a fost oferită ca ofrandă. Levenzon, ca moara să reziste, și-ar fi sacrificat propria fiică. Din start menționez că nu există așa ceva în istoria poporul evreu, atât în perioada modernă, cât și cea de acum 2 mii de ani”, a spus directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor, Irina Șihova.

Oamenii care au, deseori, drumuri pe lângă această clădire sunt de părere că moara trebuie păstrată și restaurată. 

„Cred că este un monument istoric pe care trebuie să-l păstrăm, în nici un caz să fie demolat, trebuie să fie renovat. Ar putea fi chiar și un business centru, într-o așa clădire cu istorie mare, de ce nu? La noi în oraș au rămas foarte puține asemenea clădiri, noi trebuie să menținem istoria. Cine nu-și știe istoria, nu are viitor”.

„Folosită nu cred, că tehnologiile din ziua de astăzi nu mai permit. - Dar nici demolată! - Nici demolată, dar...să fie un traseu istoric anume... - Ea este inclusă într-un traseu turistic. - Este inclusă dar, mă scuzați, eu nu aș crede că un turist ar veni să admire, ce să admire? Dacă au introdus-o, înseamnă că trebuie reconstruită. Dacă nu reconstruită atunci... Ar fi minunat dacă ar fi un muzeu, dar infrastructura nu ne permite aici, am în vedere traseul...e greu de ajuns, doar de pe jos. - Dar e păcat de ea. - Mie personal chiar îmi place, are o arhitectură, ceva. Trebuie refăcută, dar atâția bani nu cred că o să...” 

În ziua filmărilor, am întâlnit și un turist străin. Matt este din Marea Britanie și a fost surprins să vadă cât de veche este clădirea și în ce stare se află. 

„Este foarte interesantă, nu-i știu istoria, nu cunosc povestea din spatele ei, nu știu nimic despre ea, dar arată foarte veche. Este o moară, nu? Din afară arată de parcă ar fi o clădire normală. Cu siguranță nu ar trebui distrusă, trebuie restaurată și ar deveni o atracție turistică, pentru ca oamenii să afle de ce este aici și ce a fost aici”. 

Tânărul s-a arătat mirat că potențialul unor asemenea clădiri de patrimoniu nu este valorificat, așa cum e în țara sa natală, de exemplu.

„Da, avem asemenea clădiri și în Anglia, dar de obicei clădirile vechi în Anglia sunt transformate în muzee și așa oamenii le pot vizita și le pot afla poveștile. E ciudat pentru mine, când văd că o asemenea clădire atât de veche cu acea placă pe ea stă abandonată. E puțin amuzant”. 

Anetta Dabija, fondatoarea asociației „Save Chișinău”, în prezent consilieră municipală, ne-a spus că beneficiile obținute în urma reabilitării unei clădiri istorice sunt multiple și deloc de neglijat.

„Eu cred că beneficiul e cumva indirect, adică contribuie la dezvoltarea unei zone. O clădire istorică restaurată înseamnă mai mulți agenți economici interesați de zonă și de bunul imobil propriu-zis. De regulă sunt foarte atractive zonele astea și apar tot felul de agenți economici, cafenele, magazine și tot așa. Eu cred că beneficiul cel mai mare e cel indirect, în cazul în care se reabilitează o clădire sau un ansamblu de clădiri istorice”.

Și directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor din Moldova, Irina Șihova, consideră că această construcție nu trebuie nicidecum pierdută. 

„Putea fi un centru atractiv, chiar dacă e să fie doar conservată așa cum este acum, ca să nu se ruineze la un viitor cutremur, deja ar fi bine. Poate deveni un muzeu orășenesc. Acest spirit al istoriei, nu este important cum este folosit, cu ce scop, dar e importantă care este atitudinea pentru istorie”. 

Astăzi, clădirea se află într-o stare de degradare accentuată, nimic din ceea ce am remarcat noi nu sugerează că cineva și-ar dori să o reabiliteze și s-o includă în circuitul socio-economic al capitalei. La verificarea numărului cadastral, aici figurează doar un teren neproductiv, cu o suprafață de 270 de metri pătrați, fără construcții pe el, care aparține municipalității. 

Actualul pretor al sectorului Rîșcani, pe teritoriul căruia se află fosta moară, ne-a declarat la telefon că nu deține informații despre cine este proprietarul clădirii și ne-a recomandat să aflăm răspunsuri de la Direcția municipală Arhitectură și Urbanism. Am telefonat-o pe arhitecta-șefă a capitalei, Svetlana Dogotaru, dar și la numerele fixe de telefon, însă nu am reușit să discutăm cu cineva. 

De altfel, la începutul săptămânii, am expediat și o solicitare de interviu în adresa direcției la tema patrimoniului cultural-istoric al capitalei, dar nu am primit răspuns până acum. Singurul act, care atestă că imobilul Moara Roșie există, este Registrul Monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat. Această construcție apare cu titlul de „Monument de istorie și arhitectură de categorie națională”, fapt ce îi conferă o protecție în fața unor eventuale tentative de demolare.

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan