29 ianuarie 2024, ora 10:00

În nucleul istoric al capitalei, istoria mocnește la fiecare pas. Aproape fiecare clădire din această zonă este valoroasă fie din punct de vedere al arhitecturii, fie al culturii. O scurtă plimbare pe străzi precum București, Columna ori Alexei Mateevici îți scoate în cale adevărate bijuterii imobiliare, construite încă în perioada în care Chișinău era abia la începuturi. Unele clădiri arată jalnic și par abandonate, altele - în schimb - au fost întreținute și sunt acum date în folosință, în scopuri financiare. Fiind clădiri ocrotite de stat, intervențiile la aspectul exterior sunt destul de restrictive. Documentând acest subiect, am descoperit și o fostă vilă, pe care proprietarii au scos-o la vânzare. 

„O altă clădire care are însemnătate națională, este aceasta pe care am găsit-o pe strada Columna. Pe această porțiune de imobil se află rămășițele unui banner, cel mai probabil o agenție imobiliară a încercat să o vândă”.

De fapt, clădirea încă se mai vinde. Nu toată. O bucată din ea, cu suprafața de 74 de metri pătrați. Pe un site de anunțuri imobiliare, aflăm că a fost evaluată la 289 de mii de euro. Un calcul simplu ne arată că metrul pătrat costă circa 4 mii de euro. 

Am luat legătura cu agentul imobiliar, dându-ne drept potențiali cumpărători ai imobilului. Agentul ne-a dat asigurări că bucata de clădire are toate actele în regulă. Singura obligațiune este să nu modificăm aspectul exterior. Locuința, privatizată anterior, este deținută de câțiva proprietari, care fac parte dintr-o familie. Și cealaltă porțiune din clădire, de 95 de metri pătrați, conform actelor cadastrale, aparține unor persoane fizice. În prezent, aici își are sediul centrului de analize și investigații sociologice, Civis. Am telefonat directorul companiei ca să aflăm detalii, dar nu ne-a răspuns la telefon. 

La câțiva pași distanță, găsim o altă vilă istorică - Monument de arhitectură de însemnătate naţională, în care este amplasată direcția de urmărire penală a Inspectoratului General al Poliției. Edificiul datează din anii 80 ai secolului al XIX-lea. Până în anul 1858 a aparţinut unui consilier, iar mai apoi devine proprietatea nobilului Vasilii Lazo.

Iar vizavi de fosta vilă în care-și are sediul poliția, se află o altă bijuterie arhitecturală. Vila urbană este un monument de arhitectură de însemnătate locală, care a fost introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Informațiile disponibile pe motoarele de căutare arată că imobilul a fost construită la începutul secolului al XX-lea, iar arhitectura ei nu a suferit modificări esențiale. Aici își au sediu câteva companii, ne-a spus o persoană pe care am găsit-o în interior. 

Clădirile despre care am relatat mai sus sunt amplasate în nucleul istoric al capitalei. De altfel, nucleul este și el un monument istoric de însemnătate națională, care este protejat de lege. Acesta este cuprins între străzile Alexei Mateevici și ajunge până la strada Albișoara, iar lateral este cuprins între străzile Mihai Viteazul și Ciuflea În acest perimetru sunt concentrate cele mai multe monumente de arhitectură. 

„Registrul Național al Monumentelor este stabilirea unei politici naționale pentru aceste monumente. El determină o politică la nivel național. Spune că aceste bunuri trebuie protejate. Iar cine implementează politici naționale la nivel local? Asta înseamna că trebuie să existe si politici la nivel local. Aici vorbim despre PUG, apoi PUZ-uri. În 2007 este implementat primul plan urbanistic general de după 1991. Care este viziunea promovată acolo față de aceste bunuri? Este distrugătoare”, a spus doctorul în arhitectură, Sergiu Ciocanu. 

Potrivit expertului, în municipiul Chișinău sunt circa 900 de construcții care au statut de monument istoric, ocrotite de stat. O bună parte dintre acestea sunt în stare jalnică. Uneori, sunt lăsate intenționat să degradeze. 

„Majoritatea construcțiilor cu statut de monument, care sunt în paragină, nu aparțin unor oameni sărmani. Aparțin unor companii, care au bani ca să le salveze. Pur si simplu nu au interes. Nu se înțelege că patrimoniul cultural generează profituri întregului oraș, sunt zeci de exemple de bune practici la nivel internațional. Sunt orașe mari care beneficiază de pe urma acestor clădiri”. 

Pe de altă parte, fostul viceprimar responsabil de urbanism, Victor Chironda, în prezent consilier municipal, susține că nu există mecanisme pentru a încuraja proprietarii unor astfel de clădiri istorice să investească în restaurarea lor, dar nici mecanisme pentru a-i responsabiliza. 

O penalizare există, totuși. De la ministerul Culturii, aflăm că deținătorii de clădiri istorice pot fi atrași la răspundere dacă nu le îngrijesc și le lasă să degradeze. 

„Aceasta este o inacțiune, sunt prevăzute sancțiuni pentru neîngrijirea lor. Legislația prevede exproprietare, dar eu nu cunosc așa ceva. Este prevazut in lege. Dar daca nici statul nu are bani pentru restaurare, de asta si nu se aplica. Din păcate avem monumente care sunt in posesia statului si nu sunt îngrijite”, a zis șeful Direcției patrimoniu cultural de la Ministerul Culturii, Rita Garconița.

În încercarea de a discuta la acest subiect cu exponenții Primăriei Chișinău, am mers la direcția Cultură și Patrimoniu cultural, dar nu am reușit să discutăm cu vreun funcționar. Iar la începutul săptămânii, am adresat o solicitare de interviu și pentru șefa direcției Arhitectură și Urbanism, cu mențiunea că avem nevoie de aceste răspunsuri până vineri inclusiv. Ni s-a comunicat că cererea noastră a fost înregistrată și atât. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagini și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan