30 ianuarie 2024, ora 10:00

Există şi clădiri istorice care sunt întreţinute şi folosite până în zilele noastre. Cele mai multe dintre acestea au destinaţie administrativă şi culturală. Un exemplu în acest sens este clădirea în care-și are sediul Primăria municipiului Chișinău. A fost construită timp de trei ani, iar în 1901, lucrările s-au încheiat. Imobilul a fost distrus de bombardamente de două ori, dar de fiecare dată a fost restaurat. Și Ministerul Culturii are câteva oficii într-o vilă urbană, care figurează în lista monumentelor de arhitectură de însemnătate națională. Sediul de pe strada Nicolae Iorga a fost construit la jumătatea secolului 19. 

Cândva, această clădire a fost o vilă urbană, construită la jumătatea secolului 19. În prezent, aici își desfășoară activitatea Ministerul Culturii. Ultimele intervenții de reparație la această clădire au fost făcute la începutul anilor 80.

„Clădirea a fost administrată de către președinție și a fost întreținută într-un mod adecvat. - Deci din câte înțelegem, dacă celelalte clădiri ar fi fost întreținute, nu ar fi ajuns în stare de degradare. Doar întreținute. - Doar întreținerea, da. Evident că clădirile se exploatează în mod diferit. Poate aici mai puțin se circulă pe interior, mai puțin este exploatată, mai lent în timp. Asta dacă vorbim despre interioare, pentru că exterioarele sunt supuse factorilor de mediu, ca și toate celelalte clădiri”, a zis șeful Direcției patrimoniu cultural de la Ministerul Culturii, Rita Garconița.

O altă clădire, inclusă în Registrul Monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat, este cea în care se regăsește Primăria Chișinău. Este funcțională și oferă spațiu de activitate pentru o parte dintre direcțiile municipale, dar și pentru primarul general și echipa sa. Clădirea, ce impresionează printr-o arhitectură deosebită, a fost construită aproape în trei ani. Astăzi, așa cum demonstrează și imaginile pe care le-am surprins recent, clădirea are nevoie de reabilitare, existând pericolul ca bucăți din tencuială să cadă în stradă. Acum câțiva ani, s-a încercat elaborarea unui proiect de reabilitare, însă, după ce s-a tras linia și s-a aflat costul aproximativ al lucrărilor, acestea au fost puse pe pauză.

În capitală, ne spune reprezentanta Ministerului Culturii, sunt peste 900 de monumente de arhitectură de categorie națională și locală, fiind vorba de ansambluri de clădiri, construcții ori grădini publice. Din cele 512 monumente care au însemnătate națională, peste 300 sunt în proprietate publică de stat, pe când în proprietate privată sunt 75 de obiective. Administrația publică locală deține 35 de monumente. Iar în 28 de cazuri nu a fost identificat deținătorul. 

Statutul de monument presupune că aceste obiective sunt luate sub protecția statului. Registrul monumentelor a fost aprobat încă în anul 1993, dar poate fi actualizat prin completarea cu noi monumente. În ultima perioadă, au fost adăugate șase monumente noi, trei dintre care sunt amplasate în Chișinău. De asemenea, din registru pot fi șterse anumite monumente.

De regulă, proprietarii clădirilor de patrimoniu trebuie să respecte anumite reguli și au anumite obligații.

„În primul rând este obligația de a respecta legea. Evident că trebuie să se îngrijească, ca orice bun proprietar de propriul imobil pe care îl dețin sau îl administrează. Orice intervenție de reparație, restaurare etc, are nevoie de avizul Ministerului Culturii. Acest aviz se emite de către minister în baza deciziei pozitive a Consiliului Național al Monumentelor Istorice, care este un organ consultativ pe lângă Ministerul Culturii. Asta ar fi unica acțiune în plus, față de orice intervenție asupra oricărei alte clădiri care nu au statut de monument. Pentru că oricum, orice lucrare de reconstrucție sau reparație capitală la clădiri, trebuie să obțină autorizația de construire. Ori în cazul intervenției la monumentele istorice, trebuie să mai fie si avizul ministerului”.

Au fost cazuri când deținătorii acestor clădiri au admis distrugerea lor, mai mult sau mai puțin intenționat. 

„Ministerul nu poate să aplice sancțiuni, poate doar să transmită rezultatul inspectărilor acestor cauză, către organele de urmărire penală. La minister este Agenția de inspectare și Restaurare a Monumentelor care are aceste atribuții, conform Codului Contravențional, este agent constatator, îndeplinesc procesele verbale de constatare a faptelor și le transmit către Procuratura Generală. Asta este procedura, ministerul nu are asemenea atribuții de penalizare, de tragere la răspundere. - Dar cunoașteți dacă a fost sancționat cineva în toată această perioadă, pentru distrugerea unui monument? - Nu cunosc. O procedură dusă până la sfârșit nu cunosc, nu aș putea să vă dau un exemplu”. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan