Există şi clădiri istorice care sunt întreţinute şi folosite până în zilele noastre. Cele mai multe dintre acestea au destinaţie administrativă şi culturală. Un exemplu în acest sens este clădirea în care-și are sediul Primăria municipiului Chișinău. A fost construită timp de trei ani, iar în 1901, lucrările s-au încheiat. Imobilul a fost distrus de bombardamente de două ori, dar de fiecare dată a fost restaurat. Și Ministerul Culturii are câteva oficii într-o vilă urbană, care figurează în lista monumentelor de arhitectură de însemnătate națională. Sediul de pe strada Nicolae Iorga a fost construit la jumătatea secolului 19.
Cândva, această clădire a fost o vilă urbană, construită la jumătatea secolului 19. În prezent, aici își desfășoară activitatea Ministerul Culturii. Ultimele intervenții de reparație la această clădire au fost făcute la începutul anilor 80.
„Clădirea a fost administrată de către președinție și a fost întreținută într-un mod adecvat. - Deci din câte înțelegem, dacă celelalte clădiri ar fi fost întreținute, nu ar fi ajuns în stare de degradare. Doar întreținute. - Doar întreținerea, da. Evident că clădirile se exploatează în mod diferit. Poate aici mai puțin se circulă pe interior, mai puțin este exploatată, mai lent în timp. Asta dacă vorbim despre interioare, pentru că exterioarele sunt supuse factorilor de mediu, ca și toate celelalte clădiri”, a zis șeful Direcției patrimoniu cultural de la Ministerul Culturii, Rita Garconița.
O altă clădire, inclusă în Registrul Monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat, este cea în care se regăsește Primăria Chișinău. Este funcțională și oferă spațiu de activitate pentru o parte dintre direcțiile municipale, dar și pentru primarul general și echipa sa. Clădirea, ce impresionează printr-o arhitectură deosebită, a fost construită aproape în trei ani. Astăzi, așa cum demonstrează și imaginile pe care le-am surprins recent, clădirea are nevoie de reabilitare, existând pericolul ca bucăți din tencuială să cadă în stradă. Acum câțiva ani, s-a încercat elaborarea unui proiect de reabilitare, însă, după ce s-a tras linia și s-a aflat costul aproximativ al lucrărilor, acestea au fost puse pe pauză.
În capitală, ne spune reprezentanta Ministerului Culturii, sunt peste 900 de monumente de arhitectură de categorie națională și locală, fiind vorba de ansambluri de clădiri, construcții ori grădini publice. Din cele 512 monumente care au însemnătate națională, peste 300 sunt în proprietate publică de stat, pe când în proprietate privată sunt 75 de obiective. Administrația publică locală deține 35 de monumente. Iar în 28 de cazuri nu a fost identificat deținătorul.
Statutul de monument presupune că aceste obiective sunt luate sub protecția statului. Registrul monumentelor a fost aprobat încă în anul 1993, dar poate fi actualizat prin completarea cu noi monumente. În ultima perioadă, au fost adăugate șase monumente noi, trei dintre care sunt amplasate în Chișinău. De asemenea, din registru pot fi șterse anumite monumente.
De regulă, proprietarii clădirilor de patrimoniu trebuie să respecte anumite reguli și au anumite obligații.
„În primul rând este obligația de a respecta legea. Evident că trebuie să se îngrijească, ca orice bun proprietar de propriul imobil pe care îl dețin sau îl administrează. Orice intervenție de reparație, restaurare etc, are nevoie de avizul Ministerului Culturii. Acest aviz se emite de către minister în baza deciziei pozitive a Consiliului Național al Monumentelor Istorice, care este un organ consultativ pe lângă Ministerul Culturii. Asta ar fi unica acțiune în plus, față de orice intervenție asupra oricărei alte clădiri care nu au statut de monument. Pentru că oricum, orice lucrare de reconstrucție sau reparație capitală la clădiri, trebuie să obțină autorizația de construire. Ori în cazul intervenției la monumentele istorice, trebuie să mai fie si avizul ministerului”.
Au fost cazuri când deținătorii acestor clădiri au admis distrugerea lor, mai mult sau mai puțin intenționat.
„Ministerul nu poate să aplice sancțiuni, poate doar să transmită rezultatul inspectărilor acestor cauză, către organele de urmărire penală. La minister este Agenția de inspectare și Restaurare a Monumentelor care are aceste atribuții, conform Codului Contravențional, este agent constatator, îndeplinesc procesele verbale de constatare a faptelor și le transmit către Procuratura Generală. Asta este procedura, ministerul nu are asemenea atribuții de penalizare, de tragere la răspundere. - Dar cunoașteți dacă a fost sancționat cineva în toată această perioadă, pentru distrugerea unui monument? - Nu cunosc. O procedură dusă până la sfârșit nu cunosc, nu aș putea să vă dau un exemplu”.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
