04 februarie 2024, ora 13:00

Cu girul Agenției de Mediu, se taie o porțiune din pădurea din ocolul silvic Ciorești, raionul Nisporeni. Printre arborii dați jos la pământ sunt și stejari de 100 de ani. Însă, dacă te uiți la tulpina lui, vezi că este putred pe interior. În acest caz, suprafața lucrărilor este de 2 hectare, urmând să fie extras de aici circa 160 de metri cubi de lemn. Cel mai bun va ajunge la agenții economici, iar restul - la populație. „Dintr-o pădure bătrână, vom face una tânără” , ne-a spus pădurarul. 

„- Ce avem aici, ce copac? - Un stejar, el e uscat, iar vârsta lui e undeva între nouăzeci și o sută douăzeci de ani. - Dar parcă și uscat mi-ar fi milă să fie tăiat. - Da, dar așa e și la noi. Îmbătrânim frumos și creștem copii frumoși, așa e și cu natura. - Dar care o să fie succesorii acestui stejar, de aici, iată? - Aici e foarte multă sămânță de fag și stejar, vedem. - Deci dându-l pe ăsta jos îi ajutați pe ceilalți, tineretul să crească? - Să crească la fel de mari ca acesta. Așa au fost și ei, cândva, părinții lor s-au sacrificat pentru dânșii. - Și ce o să se întâmple mai departe cu bucata asta de trunchi? - Aici se secționează iarăși la un metru, cum v-am spus acolo și dacă putregaiul ăsta dispare, merge mai departe cu lemn de lucru. Dar dacă e putregai până în capăt, îl secționăm la un metru și îl dăm la lemne de foc. - Dar vizual așa, cât lemn credeți că este aici? - Aici sunt vreo o sută șaizeci de metri cubi”, am discutat cu pădurarul de la Întreprinderea Silvică Nisporeni, Mihail Lozovanu.

Pe aceste 2 hectare de pădure, din raionul Nisporeni, lucrările de tăiere a copacilor sunt încă în toi. După ce sunt doborâți la pământ, arborii vor fi secționați. Cei buni, cu lemn puternic, vor ajunge la agenții economici, iar ceilalți vor fi lemn de foc pentru populație. 

„Masa lemnoasă este eliberată populației, consumatorilor, direct din pădure pentru a evita să facem cheltuieli suplimentare, să menținem prețul la minim cât este posibil. Dar, anul 2023 prin comparație, am transportat în jur de 1000 de metri steri de lemn de foc, specii tari și specii moi la depozitul din orașul Nisporeni, la sediul întreprinderii, și de acolo s-a adresat populația, pensionarii, oamenii mai vulnerabili, pentru cantități mai mici de 3, 4, 5 metri, în dependență de necesitate”, a spus directorul Întreprinderii Silvice Nisporeni, Sergiu Movileanu.

„Niciun producător nu ia rădăcina astă să o dea la prelucrat, să facă uși, ferestre, mobilă, bucătării. După standarde se taie un metru, se dă la foc și vedeți calitatea lui de la un metru încolo, alta, e mai rotund dacă observați. El nu vine rotund aici jos, de asta se taie la un metru și de la un metru încolo se taie la trei metri, patru metri. - Domn pădurar, dar el e copac bun. - Vă spun, asta nu e tăiere de igienă sau de răritură, ăsta e un parchet de produse secundare, o succesivă. Noi avem foarte multă sămânță și aici, avem fag, stejar... 

- Prin succesivă ce aveți în vedere, așa mai simplu spus? - O tăiere unde a ajuns termenul de exploatare, copacii au ajuns la o vârstă și avem sămânță și foarte mult puiet pentru care trebuie să dăm lumină. Dacă nu dăm lumină pentru aceste semințe și puieți, ei vor muri toți. - Adică o eliberare cumva? - Da, da. Așa pădurea bătrână o transformăm în pădure tânără. - Deci aici cam două hectare de pădure... - E o tăiere de produse succesive. - Deci oamenii dacă văd de la drum că se taie pădurea aici, trebuie să se îngrijoreze sau nu? - Nu, nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că noi nu o tăiem astăzi și mâine dimineață puietul e crescut de doi, trei metri. Aici trebuie timp și noi îngrijim”. 

Pentru aceste lucrări de îngrijire a pădurilor, întreprinderea silvică a trebuit să primească autorizații de la Agenția de Mediu. Conform estimărilor în teren, volumul lucrărilor, fie că vorbim de regenerare, de împădurire sau doar de îngrijire, este de circa 23 de mii de metru cubi de lemn. 

„La începutul anului se încep lucrările de exploatări, așa numite exploatări forestiere. În dependență de lucrare, sunt punerea în valoare sau stabilirea suprafețelor și volumului, se face cu un an înainte. Adică în 2023 au fost făcute lucrările de punere în valoare, s-au perfectat actele, s-au făcut verificările, am obținut autorizația de la Agenția de Mediu, ulterior la nivel de întreprindere noi eliberăm autorizație pentru ocolul silvic, iar șeful de ocol, la rândul lui, eliberează dispoziție pentru canton. Pădurarul organizează muncitorii, îi angajăm la întreprindere, îi instruim pe protecția muncii, pe lucrări. Dar de obicei sunt muncitori cu experiență pentru că, în special la doborârea arborilor nu se admite orice persoană pentru că e lucru periculos”, a menționat Movileanu.

Dar, ce fel de pădure fără uscături? Pe lângă tăierile autorizate, sunt și cazuri ilegale, ce-i drept cantitatea de lemn extras nu este foarte semnificativă. Cei care comit astfel de ilegalități sunt oameni de rând, care muncesc prin preajmă. 

„Tăieri ilicite în raza întreprinderii se mai întâmplă, în anul 2023, am avut 27 de metri cubi total tăieri ilicite, constatate prin procese verbale, acte de revizie. Contravenienții majoritatea au fost depistați. În cele mai multe cazuri omul merge la cotă, sau la lucru pe câmp și mai taie un arbore, doi, cam așa. - Dar nu observați masiv să vină să taie? - Nu, nu avem așa. Mulțumim că nu avem mai multe și ne implicăm cu toții permanent și facem razii de noapte, în zilele libere de sâmbătă, duminică, facem grupe mobile în comun cu Poliția, cu Ecologia, cu Poliția de Frontieră”.

Întreprinderea silvică Nisporeni are în jur de 100 de angajați, dintre care o treime sunt pădurari. Suprafața pădurilor gestionată de întreprindere este de 13.740 de hectare. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan