06 februarie 2024, ora 09:35

Comisia Europeană urmează să recomande marţi ca blocul comunitar să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, un obiectiv care va pune la încercare apetitul politic al Europei pentru continuarea combaterii schimbărilor climatice înainte de alegerile europarlamentare, transmite Reuters.

Potrivit recomandărilor Executivului comunitar, consultate de Reuters, UE va sprijini o ţintă vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% comparativ cu nivelurile din 1990.

Obiectivul propus pentru 2040 îşi propune să menţină ţările UE pe o traiectorie între actualele obiective climatice din 2030 şi obiectivul pe termen lung referitor la neutralitatea emisiilor în 2050.

Elaborat pe fondul protestelor fermierilor din întreaga Europă şi a opoziției politice față de unele legi ecologice ale UE, planul se va concentra pe menținerea sprijinului public și a industriilor europene.

„Pentru a putea continua Green Deal-ul european în deceniul de până în 2040, va fi necesară o atenţie suplimentară acordată condiţiilor care vor permite firmelor şi cetăţenilor să stăpânească tranziţia”, se arată într-o variantă preliminară a planului UE consultată de Reuters şi care ar putea să sufere modificări înainte de publicare.

Propunerea de marți va da startul dezbaterii politice privind obiectivul, dar va fi de competența noii Comisii Europene, formată după alegerile europene din iunie, să facă o propunere juridică finală.

Agenda europeană privind clima intră într-o fază politică dificilă, deoarece începe să atingă sectoare sensibile, cum ar fi agricultura, iar industriile tradiționale se confruntă cu o concurență acerbă din partea Chinei în domeniul tehnologiilor ecologice.

Proiectul prevedea că sectorul agricol ar urma să fie nevoit să îşi reducă emisiile non-CO2 cu 30% până în 2040, faţă de nivelul din 2015, însă mai mulţi oficiali europeni au sugerat luni că acest obiectiv, pentru un sector delicat din punct de vedere politic, ar putea fi eliminat în documentul final.

Un al doilea document al UE, care urmează să fie publicat tot marți, va prezenta planurile de captare și stocare a sute de milioane de tone de emisii de CO2 până în 2050 - unul dintre numeroasele domenii care necesită investiții uriașe în noi tehnologii.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.