07 februarie 2024, ora 19:40

Președintele României, Klaus Iohannis și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola au discutat miercuri, 7 februarie, la Strasbourg, despre parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției române, liderul de la Cotroceni și președinta Parlamentului European au căutat soluții privind modul în care UE poate sprijini Republica Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană. 

„În primul rând, trebuie să-i integrăm pe cei care vor să fie alături de noi și pe cei pe care noi îi vrem alături - Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și dintre care unii încearcă să devină parte din Uniune deja de 20 de ani. Pe bune? Îi vrem? Dacă da, atunci să îi primim. Dacă nu, să le spunem că nu se poate. Dar această tergiversare, știți foarte bine, nu îmbunătățește niciodată lucrurile.

Cumva legat de ceea ce spuneam, mai este și felul în care ne purtăm cu ceilalți, este ceea ce numim politică externă. Nu avem o politică externă unică, nu-i așa ? Este ciudat, nu e așa? Avem atâtea politici externe câte state membre și poate chiar mai multe, aveți dreptate.

Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână”, a subliniat Klaus Iohannis. 

Klaus Iohannis a dat asigurări că România este puternic implicată în sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune. Președintele român a subliniat că UE ar trebui să se concentreze în continuare asupra securității și apărării europene. 

În 23 iunie 2023, Republica Moldova a obținut statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În 14 decembrie 2023, Consiliul European a dat aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană.

26 decembrie 2024, ora 22:06

Autoritățile statului și-au învățat lecțiile în urma celor două scrutine din această toamnă. Asigurarea vine din partea deputatului PAS, Lilian Carp care susține că după prezidențialele și referendumul din octombrie, puterea a înțeles mai bine care sunt instrumentele cu care a operat gruparea criminală Șor. Deputatul admite că autoritățile responsabile de contracararea fenomenului corupției electorale ar fi putut face mult mai mult și recunoaște că acum toată lumea așteaptă decizii ale instanțelor de judecată pe dosarele de cumpărare a alegătorilor. 

„Sigur că sunt întrebări de ce instituțiile nu au fost mai active, dar au fost acțiuni de descurajare în ceea ce privește cumpărarea voturilor. Ne dorim o decizie pe coruperea electorală pe o perioadă de 6 luni ca lumea să înțeleagă că nu sunt dosare care pot fi tărăgănate cu anii și apoi uitate pe rafturi undeva”, a declarat Lilian Carp la „Cutia Neagră” de la TV8. 

Deputatul a mai spus că în prezent, autoritățile încearcă să achiziționeze softuri care permit și urmărirea tranzacțiilor în bază de criptomonede, pentru a închide astfel toate canalele de finanțare ilegală. Potrivit lui Carp, statul își propune să lupte și mai mult cu propaganda. 

De cealaltă parte, socialistul Adrian Albu crede că scrutinele din această toamnă ar trebui să învețe autoritățile o singură lecție - să deschidă mai multe secții de vot în spațiul CSI. 

„Deschideți și în spațiul CSI, că și acolo sunt cetățeni ai Republicii Moldova, numai că nu sunt „oamenii voștri”, a spus Adrian Albu. 

Iar analistul politic Nicolae Negru a subliniat că anul electoral 2024 a arătat încă o dată că Rusia se implică în alegerile din Republica Moldova. 

„Din păcate, instituțiile statului nostru rămân cu un pas sau doi în urma lui Șor de exemplu care tot timpul improvizează ceva”, a menționat Nicolae Negru.