07 februarie 2024, ora 15:25

Gata cu „număratul de capete” în Consiliul Municipal Chișinău. După ce sistemul de vot, achiziționat cu 1,2 milioane de lei, s-ar fi „prăfuit” 7 ani la Primărie, pentru că nu ar fi existat un cadru legal, deputații fracțiunii PAS au inițiat un proiect de lege care va reglementa instalarea sistemelor de vot electronice și în consiliile locale. 

Potrivit deputatului din Fracțiunea PAS, Victor Spînu, proiectul, privind votul electronic, are drept scop sporirea transparenței și eficienței Administrațiilor Publice Locale din Republica Moldova, dar și un pas semnificativ pentru alinierea la standardele democratice și tehnologice europene. 

„Prin introducerea votului electronic ne dorim claritate, reducerea erorilor umane, îmbunătățirea accesibilității pentru toți consilierii și  nu în ultimul rând, responsabilizarea în procesul de luare a deciziilor. Acest sistem ne va permite să economisim timp și resurse și să ne asigurăm că fiecare vot este înregistrat și contabilizat”, a declarat Victor Spînu, în cadrul unei conferințe de presă.

Deputatul susține că proiectul nu vine să oblige investițiile în echipamente acolo unde este un număr mic de consilieri, dar e destinat mai degrabă orașelor și comunelor mai mari. De asemenea, acesta va permite filmarea și transmisiunea în direct a ședințelor de către reprezentanții mass-media, reprezentanții societății civile și oricare cetățean interesat.

„Îndemn Administrația din Chișinău să urgenteze lansarea sistemului de vot în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, din considerentul că pentru echipamentul de vot au fost deja cheltuite peste 1,2 milioane de lei, bani locuitorilor din Chișinău, dar care nu au fost valorificați de mai mulți bani, motivându-se lipsa unui cadru legal. Acum implementarea votului electronic poate începe în Capitală”, a menționat deputatul.

Și vicepreședintele Fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov, a menționat că la începutul anului 2017 „actualul primar spunea ca sistemul va fi gata în martie”, iar în 2019 anunța abia despre „finalizarea schiței regulamentului” de implementare a sistemului.

Între timp, a continuat „număratul de capete”, iar la ultima ședință a CMC, nici mâinile nu au mai fost ridicate, președinții de fracțiuni doar au anunțat numărul de voturi. 

„Timp de 7 ani de zile, mai mulți exponenți politici ne promiteau că în curând va putea fi mai ușor de urmărit cum votează în cadrul CMC, cum votează consilierii anumite proiecte și vom cine și ce proiect a votat. Acum, după intervențiile necesare la cadrul legal, nu mai este niciun argument  de a tărăgăna implementarea sistemului de vot electronic”, a declarat Dumitru Ivanov

După aprobarea proiectului, urmează adoptarea de către Consiliu a regulamentului intern de utilizare a votului electronic și punerea acestuia în practică. 

În context, în cadrul unei conferințe de presă, viceprimara Chișinăului Olga Ursu, a făcut astăzi referire la criticile constante ale reprezentanții PAS, la activitatea Primăriei Chișinău. 

„Este un lucru demonstrat că cei de la guvernare deviază atenția oamenilor de la problemele grave pe care le are Republica Moldova, inclusiv din domeniul economic. Acest lucru este rezultatul acțiunilor neprofesioniste ale celor care gestionează bugetul și domeniul finanțelor sau, mai bine spus, ale inacțiunilor lor”, a declarat Olga Ursu.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.