14 februarie 2024, ora 13:14

În prezent, sistemul de apărarea antiaeriană al Republicii Moldova nu permite detectarea tuturor tipurilor de rachete sau drone care pătrund în spațiul nostru aerian. Se referă inclusiv și la tipul de drone Shaded, una dintre care a căzut recent pe teritoriul țării. Despre aceasta a informat premierul Dorin Recean, în cadrul unei conferințe de presă susținută după ședința Executivului de astăzi, 14 februarie 2024.

„Am început cu prima fază în măsura mijloacelor financiare pe care ni le putem permite. Cu ajutorul partenerilor din Vest ne propunem să avem un sistem care acoperă total necesitățile de identificare la timp a acestor rachete, drone, astfel, ca la prima etapă să putem să preîntâmpinăm cetățenii la timp despre pericol, pentru evacuare”, a explicat premierul.

Potrivit lui Dorin Recean, următoarea etapă de investiții în sistemul de apărare antiaerian va fi pentru a avea capacitatea de a doborî rachetele și dronele. Aceasta ar însemna că vom aveam nevoie de resurse financiare de ordinul miliardelor. Totodată, prim-ministrul a mai precizat că pentru realizarea acestui modul avem un termen, până în anul 2030.

„În prezent putem vedea o anumită categorie de rachete și drone. Trebuie să extindem acoperirea cu detectare, mă refer la radare, după care vom putea trece la următoarea etapă de apărare a sistemului antiaerian. Pentru ca să putem să avem o acoperire totală avem nevoie de investiții de câteva miliarde de euro. Acest lucru nu este posibil să îl facem din sursele noastre, respectiv noi trebuie să avem o colaborare cu prietenii noștri. Putem să vedem în prezent obiectele care zboară de la o altitudine de la 2.000 de metri în sus.(...). Trebuie să realizăm acest lucru până în 2030”, a punctat Dorin Recean.

TV8.md reamintește că fragmentele de dronă au fost descoperite pe 11 februarie, la Etulia, raionul Vulcănești, de către o echipă a poliției de frontieră. Imediat, zona a fost securizată, iar fragmentele ridicate și trimise la expertiză. Poliția mai precizează că în urma unor discuții pe care le-au avut autoritățile de la noi cu cele ucrainene, s-a stabilit că în noaptea de joi spre vineri, Ismail, de la hotar cu Republica Moldova, a fost atacat cu drone. Astfel, ucrainenii susțin că cel mai probabil resturile de dronă au ajuns la Etulia după ce apărarea antiaeriană a doborât mai multe Shahed-uri. 

Ulterior, explozibilul din fragmentele de dronă, descoperite la Etulia, a fost detonat. Poliția a comunicat că explozia a avut loc în condiții de maximă siguranță.

Potrivit expertului WatchDog în domeniul militar, Artur Leșcu, cele 50 de kg de explozibil, care erau în drona căzută lângă Etulia, ar fi putut provoca distrugerea unei case, avarierea mai multor construcții, sau a unui bloc de locuit, dacă ar fi căzut peste o localitate.

Reamintim că, în decembrie 2023, Republica Moldova a intrat în posesia unui radar de supraveghere aeriană performant. Acesta a fost achiziționat din bugetul național de apărare, prin intermediul companiei franceze „THALES”, care a asigurat sprijinul informațional și logistic.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?