14 februarie 2024, ora 18:05

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu a scăpat de întrebările jurnaliștilor vizavi de atitudinea sa față de vectorul extern al țării nici peste Prut. Aflat într-o vizită la Iași, la invitația primarului municipiului, Ceban a fost întrebat de ziariștii români care este poziția sa față de referendumul ilegal din Găgăuzia din 2014, pe care l-a susținut și care promova aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Kazahstan – Belarus. Edilul însă a evitat să ofere un răspuns clar.

„Astăzi conduc un partid, care nemijlocit în documentele programatice ale acestui partid sunt trasate liniile directorii pentru politica externă și integrarea europeană acolo este transcrisă ca fiind prioritatea zero pentru R. Moldova și implementarea evidentă a standardelor. Este un partid tânăr, un partid nou, este un partid care obține cel mai bun scor în Chișinău la alegerile locale și cred că poate aduce prin exemplele sale și prin acțiunile sale nemijlocit tot ceea ce ține de alinierea R. Moldova, a localităților noastre la standardele UE”.

Declarațiile lui Ceban se bat cap în cap cu viziunile, dar și acțiunile sale anterioare, când era membru activ al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, ulterior al socialiștilor. În anul 2014, în timp ce la Bruxelles era semnat Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, acesta, alături de colegii socialiști a organizat un protest în faţa sediului Comisiei Europene. A scandat mesaje antieuropene, împotriva semnării acordului și a cerut organizarea unui referendum. 

„Astăzi, situația din regiune este foarte complicată. Oamenii nu sunt de acord și asta poate provoca în primul rând indignare socială. - Credeți că are legătură cu aderarea Republicii Moldova la UE? - Desigur”. 

Tot în 2014, Ion Ceban a ținut un discurs la Comrat, în timpul unui miting în sprijinul Referendumului din același an din Găgăuzia, la care locuitorii autonomiei s-au pronunțat vizavi de vectorul politicii externe al ţării, care prevedea aderarea Moldovei la Uniunea Vamală “Rusia-BelarusKazahstan”. Referendum considerat ilegal de autoritățile de la Chișinău

„Este o onoare să mă aflu aici, alături de dumneavoastră. Le spunem foarte clar celor din Chișinău: ajunge să vă bateți joc de popor! Ei se tem de opinia poporului, pentru că ei știu că opinia cetățenilor din Găgăuzia este opinia întregii țări. Astăzi, Republica Moldova este pentru Uniunea Vamală, Moldova este pentru stabilitate, pentru o relație frumoasă cu Federația Rusă. Moldova nu vrea astăzi acolo unde ei toți ne duc”.

Ion Ceban a fost și printre semnatarii inițiativei legislative care prevedea denunțarea Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte. În anul 2021, Ion Ceban a creat Mișcarea Alternativa Națională, care și-a propus să fie una pro-europeană, spunea atunci fostul socialist. În noiembrie 2023, Ion Ceban a câștigat al doilea mandat de primar al municipiului Chișinău, obținând puțin peste 50 la sută din sufragii.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.