27 februarie 2024, ora 22:35

O bancă de la noi se laudă cu o inovație cum nu mai găsești în toată Europa. Este vorba de un card bancar în formă de inel, un produs pentru clienții care sunt gata să plătească anual câte 120 de euro ca să iasă din tipare. Astfel, cei care nu au alte griji decât cum cheltuiască banii, deja o pot face inclusiv din piscină sau din altă parte unde i se pune la dispoziție un terminal de plată. 

„Dacă până acum v-ați obișnuit să achitați cu un card fizic, cu un telefon sau cu un ceas, trebuie să știți că în Republica Moldova există o nouă opțiune: achitarea cu un inel. Procedura este foarte simplă, nu aveți decât să apropiați mâna de un terminal”.

Cardul-inel nu are baterii și mai degrabă poate fi asociat cu un card clasic decât cu cel din telefon sau sat-watch. Marele lui avantaj este că rămâne intact în orice condiții. 

„E un dispozitiv funcționabil în orice condiții. Nu contează factorii care ar fi exteriori. Tot ce se poate întâmpla pe planeta asta, el o să reziste. Ca și capacitate de a funcționa, la fel, în orice. Puteți fi în călătorie undeva, la mare. Ați intrat cu el în apă, ați ieșit la mal, el este pe deget și imediat v-ați apropiat și ați făcut achitarea. Doriți o cafea imediat sau o băutură răcoritoare, imediat ați apropiat și magia are loc”, a declarat șeful departament carduri, Radu Pascaru.

Totuși, cei care vor să se bucure de avantajele unui asemenea accesoriu, trebuie să scoată din buzunar 120 de euro. Dacă aveți impresia că e scump, aflați că e un promoțional valabil în prima lună de la lansare. Ulterior, prețul va crește de două ori. 

„Este destul de costisitor, pentru că tehnologiile care se folosesc aici sunt unicale, sunt speciale, materiale din care sunt produse inelele, la fel, sunt speciale. Costul este 240 de euro pe an, dar acum noi lansăm o campanie promoțională în care prețul pachetului va fi cu 50% mai mic, 120 de euro”, a menționat șeful departament carduri, Radu Pascaru.

Moldovenii reacționează diferit la inovație. Dacă cei de vârsta a treia sunt mai reticenți în raport cu progresul tehnologic, tinerii obișnuiți deja să facă achitări cu telefonul sau ceasul inteligent privesc lucrurile ca și o evoluție firească. 

„- Cred că pe măsura dezvoltării tehnologiilor, o să mergem și mai departe și nu văd nimic rău în asta.
 - O bancă de la noi din țară a lansat plata cu inelul, cum vi se pare?
 - Dacă acceptă titularul contului și titularul mijloacelor bănești, de ce nu?”.

„-Plătiți mai mut cu cardul fizic sau telefon, ceas?
 - Mai mult cu telefonul, din aplicație.
 - Vă este mai comod sau de ce?
 - Da, mai comod, mai rapid ”.

„- Cu telefonul mai mult sau cardul fizic?
 - Și așa și așa, nu văd diferență tare mare.
 - Cum vă este mai comod?
 - Cu telefonul, desigur, ca să nu se piardă cardul cumva”.

Totuși, am întâlnit și persoane care ne-au spus că le este mai ușor să achite cu un card fizic. 

„- De obicei, fizic.
 - De ce, nu e comod cu telefonul?
 - Nu, nu am înregistrat online”.

„- Achitați mai des cu cardul fizic sau contactless?
 - Cu cardul fizic.
 - De ce, vă este mai comod?
 - Așa m-am obișnuit și, probabil, îmi este mai comod. Am instalat o singură dată plata contactless, dar am întâmpinat niște dificultăți și de aceea am renunțat la idee”.

Pentru prima dată, inelul care ține locul cardului a fost inventat în Japonia, fiind deja emis pe larg și de bănci americane.

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.