01 martie 2024, ora 20:45

Deși prima zi de primăvară s-a văzut doar în calendar, întâi martie a fost prilej de o mică sărbătoare. Oamenii au căutat soarele din suflet și au făcut schimb de mărțișoare și flori timpurii. Atracția zilei a fost târgul primăverii din Piața Marii Adunări Naționale.

„Prima zi de primăvară a adunat mai multa lume în centrul capitalei. Cei mai mulți au venit sa cumpere mărțișoare pentru cei dragi. Oamenii spun că țin la tradiție și vor purta mărțisorul în piept toată luna martie”.

„- Aveți mărțișoare cu noroc și din toată inima?
 - Avem, imediat vă dau.
 - Două, vă rog”.

Sergiu Chetrari este profesor la școala de arte din satul Mereni, Anenii Noi a venit la Chișinău special pentru a cumpăra mărțișoare.

„- Cu drapel, din toată inima, cu inimioare să fie.
 - Pentru cine?
 -Eee, pentru profesoarele de la școala de arte din Mereni”.

Unii au cheltuit sute de lei pentru mărțișoare.

„Noi deja am felicitat profesorii, medicul l-am felicitat, pentru că am fost împreună cu băiatul. Acum ne-am permis pentru noi un mărțișor”.

„Pentru soție și pentru domnișoare, pentru verișoare. Sun extraordinare, nici nu știu ce să aleg”.

„Evident, cumpărăm și pentru colege, pentru părinți, copii. Este o tradiție foarte frumoasă”.

Oaspeți din România ne-au spus că la noi s-au conservat mai bine obiceiurile așa că nu au putut trece pe lângă târgul de primăvară din Piața Marii Adunări Naționale. 

„- Ați reușit să cumpărați?
 - Încă nu, urmează.
 - Pentru cine le cumpărați?
 - Pentru fetele mele.
 - Aveți aici și mai multe cadouri.
 - Sunt pentru acasă, suntem din România.
 - Ați decis să petreceți prima zi de primăvară aici, de ce?
 - E frumos, chiar este plăcut”.

Comercianții recunosc - astăzi s-a vândut cel mai bine. Marina Codruță spune că pune suflet în fiecare mărțișor iar cei care îi apreciază creația o ajută foarte mult ca să-și achite sesinile de terapie pentru băiatul ei cu nevoie speciale.

„Tot anul am confecționat mărțișoare pentru al susține cu toate terapiile și cu tot ce are nevoie și le fac din inimă pentru el. În aceste mărțișoare îmi pun toată dragostea pentru el și chiar am modele pe care le-am făcut datorită lui”.

După o iarnă lungă, se vând bine și primele flori ale primăverii.

„- Sunt muncite de noi, cu mâinile noastre.
 - Le-ați adus din grădină?
 - Din grădină le-am strâns, le-am uscat și vopsit și le-am adus să le vindem pentru a bucura oamenii cu sosirea primăverii”.

Pe lângă Republica Moldova tradiția mărțișorului mai este cunoscută în România, Bulgarie și Macedonia. În anul 2017 aceasta a fost inclusă pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?