02 martie 2024, ora 17:40

Octavian Țîcu a ținut un discurs solemn la evenimentul de comemorare a victimelor războiului de pe Nistru, care a avut loc pe 2 martie, la „Fântâna Eroilor” din Varnița. Fostul deputat a făcut o introducere istorică despre perioadele de ocupație ale Basarabiei și a tras o paralelă cu războiul prezent din Ucraina.

„Acest război a început în 1972, când rușii au ajuns la Nistru și au pus frontiera aici, iar al lor general Suvorov a făcut cetatea Tiraspol, cu un gând, să invadeze spațiul românesc...și 20 de ani mai târziu erau la Nistru și aceste planuri nu încetează, iar acești oameni care au murit în prima linie la Nistru, fără arme, dar cu inimă românească, au luptat pentru această integritate a spațiului nostru. Ceea ce au pățit ucrainenii acum, am pățit-o noi în iunie 1940, când rușii ne-au luat din România mare, am pățit-o în 1992 și este un moment important pentru întreaga lume și pentru vecinii noștri ucraineni să înțeleagă cât de greu ne-a fost atunci”, a declarat Țîcu.

„Ucraineni sunt susținuți de toată lumea, noi eram singuri”

Totodată, ex-deputatul și-a adus aminte și de colegii de clasă care au decedat atunci pe câmpul de luptă, dar și a mulțumit ucrainenilor pentru curajul de care dau dovadă.

„Le dau tot armamentul din lume, peste 160 de țări îi susțin, noi eram singuri. Noi am fost singuri în acest război cu acești voluntari, unii colegi de clasă, neîmpliniți cu 19-20 de ani și mulți alții care au lăsat tot ce au avut și au venit aici la Nistru, au dat dovadă de curaj, de determinare și au luptat pentru ca noi să avem un viitor european. Alături de restul românilor, de toți cetățenii noștri să știm să înțelegem că nu avem alt drum, decât în familia europeană.

Războaiele nu se mai poartă doar pe terenul de lucru...Războiul invizibil se poartă zi de zi, pe rețele de socializare, la televiziuni, prin discuții, prin propagandă și de fiecare dintre noi depinde contracararea acestui război”, a conchis ex-deputatul.

La evenimentul de comemorare a fost prezent și Ghenadie Ursu, care a povestit echipei TV8 despre anul 1992 și cum sute de tineri au ajuns să fie închiși de autorități în acea perioadă.

„Din păcate acești oameni au fost patrioți adevărați, care și-au dat viața pentru prostiile omenirii, prostiile care le-au făcut cei care au condus și Republica Moldova, noi atunci nu am fost pregătiți de război”.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.