02 martie 2024, ora 22:38

Sunt trei ani și patru luni de când unitățile de transport din Capitală pot fi evacuate la parcarea specială din apropierea satului Trușeni. Desigur, nu toate mașinile ajung să fie aduse aici, ci doar în cazurile în care proprietarul nu poate fi găsit. Iată de ce este foarte important să lăsăm un număr de contact, pentru a fi găsiți la timp de poliție. Ideal este să parcăm corect, bineînțeles. 

Din momentul în care Poliția națională și compania Magda tur au încheiat acest contract, circa 23 de mii de unități de transport au fost evacuate, ne spune, într-un răspuns Inspectoratul General al Poliției. În cele mai dese cazuri sunt ridicate pentru parcare neregulamentară. Calculele noastre arată că ajung să fie evacuate circa 13 la sută din totalul celor documentate pentru staționare în locuri interzise. În condițiile în care o singură procedură de evacuare costă 790 de lei, reiese că firma a încasat în jur de 18 milioane de lei din acest serviciu, timp de trei ani. 

Orașul Chișinău, strada București. Un loc despre care poți spune că este-n inima Capitalei. Un trafic intens și o mulțime de mașini parcate pe orice palmă liberă de pământ. Lăsate haotic, automobilele au trezit supărarea unui cetățean care a apelat la serviciul 112 și a cerut ajutorul poliției. Cei doi agenți de patrulare, veniți la locul solicitării, au început procedura de identificare a șoferilor. Cei care au lăsat numerele de telefon mobil la vedere au avut noroc. S-au ales cu amenzi doar. Iar cei care nu au putut fi găsiți s-au pomenit cu automobilul evacuat. 

Dintre toate cele parcate neregulamentar pe această porțiune de trotuar, poliția a fost nevoită să demareze procedura de evacuare doar pentru acest microbuz. Imediat ce agentul cere un evacuator, procesul nu mai poate fi întors înapoi. Cu alte cuvinte, chiar dacă șoferul ajunge în timp util la fața locului, iar mașina încă este pe loc, oricum este obligat să achite plata pentru evacuare - de 790 de lei.

În scurt timp, un evacuator și-a făcut apariția pentru a lua mijlocul de transport. 

A plecat evacuatorul, a venit șoferul, care ne-a mărturisit că a încercat să găsească un loc de parcare, dar fără folos.

„Mă rog, da nu-i unde de parcat. Asta este cea mai mare problemă. M-am învârtit de dimineață vreo trei cercuri. Lucrez pe aici. Am niște instrumente și nu le pot căra în spate. - Știți mai departe ce trebuie să faceți? - Nu știu, nu știu. Prima dată am pățit așa”. 

Conform procedurii, șoferul este amendat pentru parcare neregulamentară. Dacă-și recunoaște vina, ia o pătrime din sancțiune. Apoi, cu amenda plătită merge să-și recupereze mijlocul de transport, la parcarea specială, din apropierea satului Trușeni.

„- Aveți un act de identitate la dvs? - Și-s în mașină și actele. - Toate sunt în mașină? - Da. - Toate? - Da, asta e cea mai...”

Ceilalți șoferi, care au putut fi identificați, au venit în grabă lângă mașina poliției, pentru a-și achita amenzile și să-și mute mașinile de pe trotuar. 

„E greu să parchezi, să găsești un loc de parcare regulamentar în Chișinău? - În ultimii ani, e imposibil. - Prea multe mașini sau prea puține locuri? - Evident, crește numărul populației, se urbanizează mai tare orașul. - Astăzi unde ați parcat de-ați nimerit în vizorul poliției? -Tot timpul am parcat aici, dar acum prima dată. - Pe trotuar? - Dar văd că e format așa, de parcă e pentru parcare. Dacă nu se poate, nu se poate, aplicăm amenda. Achităm. - Sunteți de acord s-o achitați? - Da. - E prima dată când sunteți amendat pentru parcare? - Da, prima dată”.

După intervenția poliției, pe acest segment de drum, strada București, nu mai este nicio mașină parcată. A fost eliberat de mașini, dar nimeni nu are nicio siguranță că, peste ceva timp, din nou va fi acaparat de mașini parcate neregulamentar. 

Am revenit peste o oră. Porțiunea de trotuar fusese acaparată de alte mașini.

Vedem chiar în aceste momente un șofer la volanul unei mașini de marca Toyota, a parcat exact pe locul unde acum o oră a fost amendat cineva pentru parcare neregulamentară.

Poliția recurge la evacuarea automobilelor doar atunci când a epuizat toate căile de a găsi șoferul, ne dă asigurări șeful Inspectoratului General al Poliției. 

„Recurgerea la ridicarea mijlocului de transport este atunci când nu găsim căile și soluțiile posibile. - Identificarea șoferilor, în mod special. - Exact. De multe ori șoferii cunosc și lasă cel puțin un număr de telefon pe parbriz. Atunci când nu există, îl căutăm în bazele de date ca să găsim un număr de contact. Abia după se recurge la mecanismul de ridicare”, a spus șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

„- Asta cinci chemări avem. - Cinci și mai sunt în așteptare, da? - Da. - Bine. Atunci telefonați-i și spuneți-i că eu am spus să reacționeze”.

Iar aici suntem pe strada Alba Iulia, chiar lângă piață. O mulțime de mașini sunt și aici parcate neregulamentar. 

În majoritatea cazurilor, poliția este solicitată să intervină de către cetățeni.

 „- Să luăm sectorul Buiucani, în medie, în 24 de ore, avem între 35 și 46 de chemari la 112 de la cetățeni care solicită ajutor pentru parcare neregulamentară. - Poliția este obligată să vină la aceste chemări? - Da, poliția este obligată pentru acordarea ajutorului”. 

Dar foarte rar se întâmplă ca inspectorii să solicite evacuarea mașinilor. Și asta pentru că reușesc să dea de proprietarii acestora. 

„Să luăm după numărul de mijloace de transport parcate neregulamentar și cele evacuate, numărul celor care ajung la parcarea specială este foarte mic. Mai des, persoanele sunt documentate la fața locului. Este un mod de a educa șoferii, dar cu părere de rău unii ajung chiar de 2-3 ori pe an la parcarea cu plată”. 

„Suntem la parcarea specială, unde ajung toate mașinile ridicate din oraș. Tocmai ce a fost adusă o mașină, în spatele meu se vede utilajul. Există și zile în care cetățenii par a fi responsabili iar aici nu ajunge nici o mașină, dar astfel de zile sunt foarte rare. După cum vedem aici, parcarea este plină de mașini care își așteaptă proprietarii să le ridice”.

La poarta parcării l-am întâlnit și pe Alexandru. Tocmai își recuperase mașina, pe care, inițial, crezuse că i-a furat-o cineva. 

„Am parcat-o ieri seara pe la 12, hai să spunem chiar azi dimineață. Parcă e loc regulamentar acolo, dar stă o zebră, adică e făcut locul de parcare fix acolo. Când m-am trezit pe la două, am văzut că nu mai era acolo. Și cum ai reacționat? - Am sunat, am crezut deodată că mi-au furat-o. Am sunat la 112, le-am spus numerele de înmatriculare ale mașinii și mi-au spus că a fost ridicată de Poliție. M-am uitat la telefon și nu m-au sunat, dar au spus că mau sunat. Și deja m-am trezit aici. - Cum vezi tu acest serviciu? - Nu cred că e... eu cred că fac bani pe asta, asta e tot”. 

Alți șoferi, rămași fără mașini din cauză că au parcat mașinile neregulamentar, au venit să-și achite amenzile la sediul Inspectoratului Național de Securitate Publică.

„Seara sunt la Ciocana, la Ciocana chiar nu sunt locuri de parcare și seara am venit după sport cu copiii și am lăsat mașina mai rău parcată ca să spunem așa, neregulamentar”.

Abia după ce achită amenda, poate să-și recupereze mașina de la parcarea specială. Acolo urmează să-și mai scuture buzunarele și să achite pentru evacuare - 790 de lei, cum am spus mai sus - și pentru fiecare oră de aflare pe teritoriul parcării.

„Hai să spunem că ăsta este un business destul de bine pus la cap, nu numai în Moldova. Franța are de douăzeci de ani acest business și eu știu că acolo este foarte multă corupție și sunt foarte multe scandaluri pe chestia asta. Eu nu cred că este vorba despre responsabilitate. Nimeni nu și-ar fi parcat mașina neregulamentar, dacă ar fi putut să o parcheze regulamentar. Eu am copii cu invaliditate și nici nu pot să o parchez departe de casă. Eu nu înțeleg cum asta poate fi rezolvată, de făcut și mai multe locuri de parcare, unde să le faci? Ce să facem, tăiem pădurea și facem locuri de parcare?”

„Eu mă gândesc că trebuie să facă puțin mai ieftin, că e cam scump pentru buzunarele moldovenilor. La noi un moldovean are salariu 7-8 mii de lei și când trebuie să achite o mie și ceva de lei...el ce spune la femeie și la copii, azi nu mâncăm?” 

Se pomenesc cu evacuatorul lângă ei și persoanele publice. Un caz similar s-a întâmplat interpretului Ian Raiburg, toamna trecută. 

Serviciul de evacuare a mașinilor este oferit pentru poliție de compania Magda Tur începând cu luna septembrie 2020. 

În 2020, atunci când Inspectoratul Național al Poliției desfășura licitația de identificare a unui agent economic pentru evacuarea mașinilor în Capitală, Viorel Cernăuțeanu deținea funcția de șef al direcției juridice. Până atunci, acest serviciu era oferit de întreprinderea de stat „Servicii Pază a Ministerului de Interne”. Prețul pentru fiecare evacuare era de 250 de lei, adică de trei ori mai puțin decât e acum, se spune într-o investigație realizată de jurnaliștii Cutia Neagră PLUS. Tot ei menționează că Guvernul Chicu a decis să retragă acest serviciu de la compania de stat și să dea undă verde unui agent privat. Conform caietului de sarcini, participanții trebuiau să îndeplinească o mulțime de cerințe. 

„Dreptul de a participa a fost al oricui. Un concurs public, transparent. Cât ține de concurenți, nu pot eu da apreciere, a fost un caiet de sarcini. Era nevoie de cel puțin 3 evacuatoare sa fie în proprietate. Apoi mai era asigurarea Casco și asigurarea bunului asigurat, noi trebuie să avem garanția că persoana va fi despăgubită. Iată vedeți și dvs dosarul legat de parcarea specială”, a spus șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

„Ce se întâmplă acum cu evacuarea, este partea ce i s-a oferit prerogative poliției. Iar poliția evacuează mașinile doar celea care încalcă regulamentul circulației rutiere. Noi la moment nu avem un sistem care să evacueze mașinile care încalcă regimul de parcare. Dacă de exemplu, am avea un loc de parcare amenajat de municipalitate și un automobil ar parca acolo și nu ar achita pentru parcare, poliția nu-l va putea evacua, pentru că dpdv al circulației rutiere, el a parcat regulamentar, dar nu există cadru normativ că poate fi evacuată mașina care încalcă regimul de parcare, pentru că nu avem regim de parcare”, a menționat Victor Chironda, urbanist, consilier municipal, fost viceprimar al municipiului Chișinău.

Pe de altă parte, șeful Poliției Naționale este de părere că primăriile ar trebui să preia sancționarea șoferilor care parchează neregulamentar. 

„Din vara lui 2023, la insistența noastră, am modificat Codul Contravențional, parcarea neregulamentară a fost pusă și pe seama APL-ului, tuturor primăriilor. Am făcut și instruiri pe modul de constatare a contravențiilor, cum se documentează, cu speranța că vor prelua această prerogativă. Cu părere de rau, la această oră nu avem nicio primărie care să aplice în practică. Toți așteaptă poliția”.

„Vom încerca, sper eu să fim primii și să reușim în dezvoltarea și realizarea obiectivelor de amenajare. - Clar că trebuie creat un serviciu aparte. - Direcția generală mobilitate urbană s-a reformat inclusiv sub aspectul de întreținere a serviciului de parcări. Avem o direcție care se ocupă acuma, am finalizat procedura de angajare a personalului de conducere a acestei direcții și tot în cadrul direcției avem unități ca agenți constatatori care vor putea ieși în teren pentru a constata o încălcare. Noi ne expunem că nu avem posibilitatea de a evacua autoturismul și nu suntem împuterniciți de drept ca să asigurăm procesul de evacuare”, a spus șeful Direcției mobilitate urbană, din cadrul Primăriei Chișinău, Vitalie Mihalache.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, evacuarea mașinilor, ca formă de penalizare, există în toată lumea. 

„Absolut toate țările practică evacuarea mașinilor. - Dar nu exclusiv, adică nu doar, ca penalizare. - Bine... La noi a fost ridicarea plăcuței de înmatriculare, dar în 2019 a fost anulată de Parlament, sub prisma faptului că este o proprietate și nu poate fi ridicată. Eu aș opta ca fiecare să-și preia seria competențelor. Poliția - acolo unde mașina este în traseu și blochează sau când este în stare de ebrietate la volan, sau când blochează accesul pentru autospeciale. În celelalte cazuri, să se implice primăria”. 

Un asemenea serviciu ar trebui să aibă toate inspectoratele de poliție din țară. Însă, din cauza lipsei de participanți, licitațiile eșuează. Doar câteva au reușit să încheie contracte cu agenți privați. Restul se descurcă apelând la inspectoratele din vecinătate.

În timp ce șeful Poliției Naționale susține că taxa de 790 de lei pentru fiecare evacuare în raza municipiului Chișinău este cea mai mică, prin comparație cu celelalte servicii similare, sunt voci care se arată deranjate că trebuie să dea acești bani unui agent privat, pe când în bugetul statului ajunge o sumă modestă. L-am rugat pe Viorel Cernăuțeanu să comenteze acest aspect. 

„Când a fost acest proces, nu a decis mecanismul Ministerul de Interne, Poliția... Tot procesul a fost examinat în cadrul grupului de lucru prin prisma impactului de reglementare, o comisie exclusiv din experți nu doar ai statului, dar și societate civilă. Cum se derulează mecanismul, nu e viziunea poliției, ci a experților în economie”.

Potrivit jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, la începutul anului 2020, compania Magda Tur s-a reorganizat, iar Vladimir Nemțanu, care deținea 100 de procente din capitalul social, decide că cedeze 75 la sută dintre acțiuni. Astfel, 25 la sută ajung la cumnata sa, Galina Nemțanu, alte 25 la sută sunt deținute de soția unui vechi colaborator al firmelor deținute de familia Nemțanu, și ultimele 25 la sută au fost cedate către o tânără căsătorită cu un fost polițist de frontieră și fost angajat în cadrul Agenției Naționale Transport Auto. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagini și montaj de Vlad Glinjan 

21 ianuarie 2025, ora 10:20

Deși discriminarea în baza orientării sexuale continuă, mai mult sau mai puțin, Consiliul de Egalitate recepționează un număr modest de plângeri din partea persoanelor homosexuale. Anul trecut, experții s-au expus în trei cazuri, în care victimele au invocat că au fost nedreptățite din acest motiv. În cazul în care victimele sunt agresate, din motive de prejudecată, atunci intervine poliția, care examinează aspectele contravențional sau penal. Pe de altă parte, sunt homosexuali care reușesc să evite discriminarea, un exemplu fiind actorul Pavel Medeea Ermacov, care, acum 10 ani, și-a anunțat public orientarea sexuală. 

„Foarte simplu, eu niciodată n-am avut o atracție față de femei. Așa ar trebui să fie, dar eu niciodată. Nici din copilărie. N-am avut, nu pot să spun că-mi pare rău”.

Pavel Medeea Ermacov este actor de meserie, dar de câțiva ani nu mai joacă pe scenă, luând o pauză din cauza salariului modest. A rămas însă în colectivul teatrului Luceafărul, doar că este responsabil de comunicare și marketing. În urmă cu mulți ani, a avut curaj să vorbească public despre orientarea sa sexuală, într-o societate unde foarte puțini cetățeni acceptă astfel de persoane.

„Eu am avut o intenție de a începe o relație romantică cu o femeie. Când eram foarte mic, la o tabără, eu aveam câți ani, 13-14 ani. Eu am cumpărat o ciocolată și i-am dat ciocolata, și eu credeam că așa se întâmplă lucrurile și gata. Dar imediat după ce i-am dat ciocolata mi-am dat seama că mie îmi este complet neinteresant și eu sunt mult mai atras de vajată-i al nostru decât... Da, eram atras de băieți, eram atras și, de partea cealaltă, am simțit această nevoie de a încerca, dar n-a dat roade. Și de atunci eu am întreținut relații romantice, erotice, doar cu reprezentanții sexului masculin”.

Ne-a mărturisit că încă din copilărie a conștientizat că este diferit de majoritatea și de atunci a încercat să-i facă pe cei din jurul său să-l înțeleagă și să-l accepte așa cum este. Crede că i-a reușit.

„Părinții mei, prietenii mei își caută iubite, iubiți, să fie un sex diferit. Dar eu am crescut la Chișinău și eu cumva de mic am consumat multă informație. Eu n-am fost stresat atât de mult de acest aspect și am avut parte de prieteni buni care au fost acolo să mă audă și să mă susțină. Și așa, treptat, treptat, eu am făcut acel coming out despre care ai întrebat mai devreme. Inițial prietenilor, după unui cerc de prieteni mai mare, după oamenilor necunoscuți cu care poți să împărtășești acest lucru, simți că poți, pentru că și ei sunt parte din comunitatea LGBTQI+.

Asta e o chestie pe care oricum trebuie să o construiești. Nu poți să arunci peste oameni așa o informație fără a verifica ce cred ei despre. Da, e treptat. Cu rudele, cu părinții a fost un moment forțat, pentru că ei au citit ceva cu o corespondență privată și după au apărut niște întrebări și am fost nevoit să le ofer un răspuns. Pentru ei a fost brusc. În toate celelalte cazuri sau dacă simțeam că e nevoie să împărtășesc această informație cu oamenii, o luam încet și timp de jumătate de oră spuneam, dacă era cazul, sau pur și simplu în cadrul unei conversații ajungi să discuți despre sexualitate sau ce băieți îți plac, ce fete-ți plac și tu ajungi la această temă”.

Personal, s-a obișnuit cu întrebările din partea oamenilor și cu reticența unora dintre ei, dar s-a acceptat pe sine și este încrezător că societatea se va schimba încetul cu încetul.

„10 ani, probabil. 9-11 ani, eu deja sunt gay deschis și nu mă tem de întrebarea „tu ești gay?”

Cât despre discriminare, nu prea a avut parte de ea, deoarece lucrează într-un mediu cu oameni deschiși și toleranți. Cu toate acestea, recunoaște că o bună parte din societate este homofobă. Acest lucru însă se întâmplă nu doar în Republica Moldova, ci la nivel mondial.

„Homofobia e o chestie care dispare foarte greu. Atunci când o temă devine o normalitate, e foarte greu să vii cu lucruri care sparg tiparul normalității. Foarte greu să înțelegi, să accepti, să empatizezi cu ceva ce tu nu înțelegi. Acestor oameni le vine greu să empatizeze cu problema cuiva discriminat pentru că ei sunt într-o postură mai privilegiată. Ei au aceleași probleme pe care le are masa critică de oameni. Salariul, facturile și acolo ei sunt oamenii normali. Și noi toți suntem oamenii normali acolo, că și noi ne ciocnim cu aceste probleme. 

Dar atunci când apare pe masă un criteriu cu care tu nu poți să te asociezi, nu vrei să te asociezi sau el îți pare străin, nenormal, necreștinesc pentru că sunt foarte multe etichete impuse de normalitate, că asta nu e ok. Și tu nu vrei să lupți, nu vrei să gândești, tu nu vrei să analizezi, tu nu vrei să cheltui energie pe a gândi la alte lucruri. Și asta e rău. E rău când tu nu vrei să îți pui creierul un pic în mișcare și inima un pic în mișcare și atunci tu decizi să rămâi cu ideile astea. Păgâni, să ardă în iad, asta e Europa. Și tu ai și o categorie pe care să o împinuiești pentru tot ce nu-ți merge ție. Foarte convenabil. 

Eu nu m-am ciocnit atât de mult de homofobie, pentru că și lucrez în proiecte și eu lucrez de obicei în proiecte cu oamenii pe care îi cunosc sau m-au recomandat, mi-au recomandat și eu lucrez în medii safe. Dar eu știu foarte mulți oameni care sunt categorici, care sunt homofobi, care devin agresivi, dar oricum eu cred că noi suntem un neam bun. Moldovenii sunt oameni buni”.

A avut momente când nu a fost acceptat în diferite proiecte din cauza orientării sale sexuale. Aceste momente nu l-au descurajat încât să nu-și urmeze visurile.

„Foarte bine mă simt. Eu sunt într-o relație deja de trei ani, monogamă. Lucrez cu o echipă de oameni profesioniști, super faini, cu care chiar deseori mă simt ca o familie, chiar și atunci când vreau să-i ucid cu iubire. Am parte de prieteni buni. Eu mă simt foarte bine în Chișinau. Sunt lucruri care ar putea fi mai bune, dar eu nu pot schimba aceste lucruri. Așa că lucrurile care sunt în puter, eu sunt foarte bine cu ele.

Există un pattern de conversație. Oamenii care nu se așteaptă la o discuție legată de orientarea sexuală mereu au...„ei, da.” Și sunt ceva de genul, dar poate n-ai întâlnit fata potrivită, și asta e o discuție. Sunt așa oameni, devin curioși, pun întrebări. Sper eu pentru a încerca să înțeleagă și să se detașeze cumva de...asta nu-i treaba mea. Adică să ajungă la ideea asta”.

În sprijinul persoanelor care sunt supuse discriminării pe criterii de gen, religie, vârstă și altele vine Consiliul pentru egalitate. Acesta este un organ componența căruia este votată de Parlament. 

„La Consiliu, orice persoană care se află pe teritoriul Republicii Moldova, care se consideră că a fost discriminată pe baza unui criteriu protejat în oricare domeniu despre care v-am vorbit, are dreptul să se adreseze. Statistica ne spune că este jumi-juma. Dacă anul trecut am avut mai mulți bărbați care sau adresat la Consiliu, anul acesta avem mai multe femei, dar decalajul nu este mare. Un pic tendințele diferă de la an la an. De asemenea, persoanele juridice tot depun plângeri, se adresează la Consiliu. Avem și petiții colective, grupuri care se plângă în anumite situații discriminatorii în fața Consiliului”, spune membra Consiliului pentru Egalitate, Carolina Bagrin.

Anul trecut, 60% din plângerile înregistrate la acest consiliu au fost declarate inadmisibile și, în consecință, nu au trecut la următoarea etapă.

„Rata este până la 300, deci cred că în 2 ani urmă am avut puțin mai multe de 300, dar 280-300 de dosare, plângeri anual parvin la Consiliu. Totul depinde de anumite situații, contexte sociale care stimulează o creștere a anumitor plângeri. De exemplu, în campanii electorale avem o categorie de plângeri pe diferite discursuri, mesaje, ofensatorii, discriminatorii. După campania electorală avem un val de plângeri prin care se conturează demiteri pe criterii politice.

În Republica Moldova, în topul celor 5 cele mai frecvente criterii reținute în deciziile de constatare, orientarea sexuală nu apare, este limba. Noi avem o categorie de situații de discriminare pe criteriu de limba, limba vorbită. În a doilea plan anul acesta este sexul, genul, maternitatea, tot ce este legat de rolurile atribuite femeilor, bărbaților, și aici Consiliu are deja o practică,o cazuistică bine determinată. Dizabilitatea apare practic an de an în topul celor 5 criterii cele mai des constatate. Vârsta, statutul de pensionar pentru limite de vârstă. Deci aceste categorii de persoane risc cel mai frecvent să fie discriminate”. 

Deși persoanele homosexuale se adresează mai rar către consiliu - anul trecut fiind emise trei decizii -, asta nu înseamnă că nu există discriminare în raport cu această categorie. 

„Când vorbim despre orientarea sexuală, aici avem probleme cu lezarea demnității, în care instigarea la discriminare, discursul de ură față de aceste persoane, acțiunile violente față de aceste persoane sunt mai des răspândite. Deși avem și situații în care contractele de prestări-servicii au fost reziliate, nejustificat pentru când au realizat că urmează să beneficieze persoanele sau comunitatea LGBT. Am avut situații de discriminare în câmpul muncii, că nu au fost angajați, că au fost concediați când au înțeles. Hărțuiri sau expresii ofensatoare în educație atunci când este un copil de o altă orientare sexuală. Cam acestea sunt situațiile cu care pot să se confrunte persoanele de o altă orientare sexuală”. 

De cealaltă parte, Poliția documentează infracțiunile ce au la bază motive de prejudecată, printre care este și orientarea sexuală sau identitatea de gen. Se întâmplă datorită unei legi, intrată în vigoare în anul 2022. 

„În ține de discriminarea în bază de gen sau în bază de alte criterii, activitatea poliținească nu este diferită de către alt proces de documentare, din motiv că chiar și în Constituție este stipulat că în fața legii sunt toți egali, respectiv noi manifestăm un comportament adecvat, elocvent, față de toți cetățenii. Cu siguranță persoanele care fac parte dintr-o dimensiune sau dintr-o apartenență minoritare sau de altă etnie, ei au un specific de comportament sau un specific de comunicare. Poliția încearcă să fie la maxim flexibilă și la maxim determinată în acțiunile sale pentru a fi disponibilă pentru toți cetățenii din Republica Moldova.

În anul 2022, deja sunt 2 ani și ceva, a intrat în vigoare legea numărul 111, unde au fost stabilite anumite fapte care sunt pedepsite de legea națională privind infracțiunile sau contravenții comise în contextul prejudecății sau din motive de prejudecată. Respectiv, la acest capitol din perioada 2022 până în prezent, noi avem documentate contravențional un anumit număr de contravenții”, a menționat șeful Secției interacțiune comunitară, Ordinea Publică, INSP, Eduard Bucinețchii.

Faptele de acest gen sunt sancționate, în funcție de gravitate, conform Codului Contravențional și al celui Penal, iar pedepsele pot ajunge chiar și la închisoare. 

„În momentul documentării sau stabilirii faptelor, agentul constatator sau poliția care documentează faptele contravenționale își călăuzește activitatea ținând cont de prevederile codului contravențional și anume articolului 441 sau 440, 396. Sunt mai multe care stabilesc metoda și capacitatea de a califica fapta contravențională, de a documenta fapta contravențională și de a primi o decizie în contextul activității contravenționale și pedepsirii persoanei modului corespunzător contravențional. Ce ține de cauzele care sunt penale, în Republica Moldova organul de urmărire penală își ghidează activitatea ținând cont de prevederile codului de procedură penal de articolul 273, 264, care prevede calificarea faptei și existență bănuieli rezonabile a comiterea unei infracțiuni.

De obicei persoana riscă, în contextul legii contravenționale, riscă amendă contravențională, muncă neremunerată sau chiar în anumite cazuri și arest contravențional care este aplicat de către instanța de judecată la demersul agentului constatator. Atunci când vorbim de o infracțiune cu siguranță riscă și pedeapsă până la detenție pe anumit perioadă de timp”.

Începând cu anul 2022, de la modificarea legii, și până în prezent, au fost întocmite 137 de procese verbale după ce au fost constatate contravenții, comise din motive de prejudecată. Pe de altă parte, centrul Genderdoc-M, care apără drepturile și libertățile persoanelor din comunitatea LGBT, afirmă că anul trecut s-au dublat atacurile și cazurile de discriminare. În mare parte, oamenii au fost îndemnați să se adreseze la poliție și la Consiliul de Egalitate. 

Un reportaj de Gabriela Ursu
Imagine de Vlad Glinjan