05 martie 2024, ora 11:06

Șeful Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Federația Rusă, prin intermediul unor actori politic, în special Ilan Șor, încearcă să destabilizeze situația în țară, în ajunul alegerilor prezidențiale, dar și a referendumului privind aderarea țării noastre la UE.

„Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care are indicația de a provoca radicalizare și violență. Conform datelor, Ilan Șor are sarcina principală pentru 2024 de a compromite rezultatele referendumului. (...).

Susținerea actorilor politici aflați sub control direct sau indirect ai Federației Ruse, distribuiți în trei categorii care odată ajunși în Parlament urmează să servească intereselor ostile ale unui stat străin – Federația Rusă. Actorii politici, deschiși declarați pro-Federația Rusă, aceștia au legături directe și confirmate cu serviciile speciale, consultanți politici, grupuri criminale organizate, conducerea de la Kremlin și grupuri oligarhice. 

De asemenea, generarea mai multor crize cu magnitudini diferite în mai multe domenii ale vieții social-politice, planifică crize în domeniul economic, social, ciocniri sociale pentru a instiga la ură interetnică, crize de securitate sau ordine publică, inclusiv în Autonomia Găgăuză sau din stânga Nistrului. Aceste crize vor fi lansate consecutiv sau paralel, deseori cu acțiuni concertate și cu un suport propagandistic avansat”, a susținut Alexandru Musteața.

În același context, Alexandru Musteață susține că prin intermediului canalelor de Telegram și Tik Tok, în spațiul public sunt lansate informații false despre conducerea țării și parcursul european al Republicii Moldova, acestea fiind și principalele canale pentru dezinformare.

„Al treilea element important al scenariului sunt atacurile informaționale de amploare, pentru a amplifica efectul psihologic al crizelor, creând percepția că aceste crize sunt mai mari decât par. Utilizarea pe larg a rețelelor de socializare, în special canalele de Telegram și Tik Tok, tentative de a restabili și de a deschide canale TV pentru propagandă și plasarea în public a informațiilor false, dar cu impact mediatic major”, a mai adăugat Musteață.

31 octombrie 2024, ora 22:02

Decizia Curții Constituționale (CC) de validare a rezultatului referendumului constituțional privind parcursul european al țării, este una istorică. Opinia a fost exprimată de expertul politic Nicolae Negru, în cadrul ediției de joi, 31 octombrie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Negru a mai subliniat că referendumul a trecut conform legii, chiar dacă la limită. De cealaltă parte, analistul Corneliu Ciurea este de părere că decizia Înaltei Curți este una controversată.

„E o decizie istorică, desigur. Referendumul a trecut conform legii, așa cum a trebuit să treacă, chiar dacă la limită”, a subliniat Nicolae Negru.

Co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, Alexandru Bujorean consideră că validarea referendumului de către CC reprezintă o încheiere firească a unui proces îndelungat. Bujorean susține că modificările din Constituție, ar trebui să fie reflectate și alte acte normative. 

„Este important să nu ne oprim aici, iar acele articole incluse în legea supremă să fie reflectate și în alte acte normative. Nu mai putem merge cu jumătăți de măsură”, a menționat Bujorean.

Și șeful Cabinetului președintei, Adrian Băluțel este de părere că o dată cu referendumul și decizia CC, Republica Moldova a consfințit în Constituție aspirațiile cetățenilor săi. 

Analistul Corneliu Ciurea împărtășește, însă, o altă opinie. El spune că decizia CC este controversată.

„Este o decizie controversată a CC. Mai mulți juriști au semnalat că Codul electoral prevede un pic altceva... Se spune că unii judecători ai CC au luat această decizie sub o mare presiune politică. Noi deja nu ne mirăm. Constatând acest lucru, a fost o decizie politico-juridică, nu juridico-politică”, a menționat Corneliu Ciurea. 

Precizăm că referendumul a trecut la limită cu votul a 50,35% dintre alegători. Balanța a fost schimbată de diaspora din Occident, în procesul de numărare a ultimelor voturi. 

Joi, 31 octombrie, Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului.