07 martie 2024, ora 12:56

După două secole de neutralitate, nealiniere militară și doi ani de negocieri, Suedia a devenit oficial joi cel de-al 32-lea membru al NATO, un pas important pentru o țară care până atunci a avut grijă să nu provoace furia Rusiei.

În timpul unei vizite la Washington, premierul suedez Ulf Kristersson s-a întâlnit cu șeful diplomației americane, Antony Blinken, pentru a-i înmâna oficial documentele de ratificare. Acordul a fost obținut cu greu, după negocieri îndelungate cu anumiți membri ai alianței.

Luni, drapelul suedez va fi arborat în fața sediului NATO din Bruxelles.

Săptămâna trecută, Rusia a promis că va lua „contramăsuri” ca răspuns la aderarea Stockholmului, care vor depinde de „condițiile și amploarea integrării Suediei în NATO”.

Aderarea Suediei, după cea a Finlandei de anul trecut, înseamnă că toate ţările de pe malul Mării Baltice – cu excepţia Rusiei – sunt de-acum membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Suedia și Finlanda, deși sunt apropiate din punct de vedere militar de Statele Unite prin apartenența lor la Uniunea Europeană, au preferat din punct de vedere istoric să rămână în afara alianței, care a fost formată în timpul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice.

Deși Suedia contribuie la forțele internaționale de menținere a păcii, însă nu a mai fost implicată în vreun război de la un conflict cu Norvegia în 1814.

Helsinki și Stockholm și-au anunțat în același timp candidatura pentru aderarea la NATO în 2022, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina.

Finlanda a obținut aderarea la alianță în aprilie anul trecut, dar procesul de aderare a Suediei a fost perturbat de negocierile cu Turcia, care a acuzat țara nordică de clemență față de militanții kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, pe unii dintre ei Ankara îi consideră teroriști.

De asemenea, Suedia a trebuit să se confrunte cu reticența premierului ungar. Viktor Orban și-a dat acordul de principiu de mai mult timp, dar înainte de a finaliza procesul, el a cerut „respect” din partea Stockholmului, după ani de zile în care i-a „denigrat” politicile.

La sfârșitul lunii februarie, parlamentul ungar a ratificat în cele din urmă aderarea Suediei la NATO.

Potrivit unui sondaj al postului de radio SR, difuzat săptămâna trecută, majoritatea suedezilor consideră că țara lor a făcut„prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a NATO, recunoscând în același timp că securitatea Suediei a fost consolidată de această apartenență.

Pe lângă cererea sa de aderare la NATO, Suedia a semnat la începutul lunii decembrie un acord care permite Statelor Unite accesul la 17 baze militare de pe teritoriul său.

Sursa: Luxembourg Times

26 ianuarie 2025, ora 15:15

Liderul belarus Alexander Lukașenko a declarat duminică, în timp ce își exprima votul în cadrul alegerilor prezidențiale, că unii dintre opozanții săi politici au „ales” să meargă la închisoare. Nimeni nu are îndoieli că el va câștiga scrutinul și că la cei 31 de ani de când este președinte se va adăuga un al șaptelea mandat de cinci ani, notează Hotnews.

Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, a susținut o lungă conferință de presă în cadrul căreia a fost întrebat cum ar putea fi votul liber și corect, în condițiile în care toate figurile principale ale opoziției sunt în închisoare sau au fugit din țară, scrie Reuters.

„Unii au ales să meargă la închisoare”

„Unii au ales să meargă la închisoare, alții au ales „exilul”, cum spuneți dumneavoastră. Nu am dat pe nimeni afară din țară”, a spus el.

Lukașenko a susținut că nimeni nu a fost împiedicat să vorbească în Belarus, dar închisoarea a fost „pentru oamenii care au deschis gura prea mult, pentru a o spune direct, cei care au încălcat legea”.

Statele Unite și Uniunea Europeană au descris alegerile de duminică drept o farsă, având în vedere represiunea oponenților politici și interzicerea presei independente.

„Acesta este un afront flagrant la adresa democrației”, a spus sâmbătă șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas,. Liderul opoziției în exil, Sviatlana Tsikhanouskaya, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că Lukașenko își pregătește realegerea ca parte a unui „ritual pentru dictatori”.

Lukașenko a respins criticile ca fiind lipsite de sens și a declarat că este irelevant pentru el dacă Occidentul decide să recunoască sau nu alegerile.

Occidentul nu-l recunoaște pe Lukașenko drept lider al Belarusului

Atât UE, cât și SUA au declarat că nu îl recunosc ca lider legitim al Belarusului după ce acesta și-a folosit forțele de securitate pentru a zdrobi protestele în masă după ultimele alegeri din 2020, când guvernele occidentale au susținut afirmația lui Tsikhanouskaya potrivit căreia el a falsificat rezultatele pentru a o împiedica să câștige.

Zeci de mii de persoane au fost arestate. Grupul pentru drepturile omului Viasna, care este interzis ca organizație „extremistă”, afirmă că există încă aproximativ 1.250 de prizonieri politici.

Lukașenko a declarat că a eliberat multe persoane, referindu-se la cele peste 250 de grațieri pe care le-a acordat în ultimul an.

Întrebat despre cazul disidentei Maria Kalesnikava, el a acuzat-o de „încălcarea regimului”, dar a spus că este sănătoasă și a invitat un corespondent BBC să meargă să o vadă în închisoare.

„În orice stat trebuie să îți asumi responsabilitatea dacă încalci legea. Legea este severă, dar aceasta este legea”, a spus el.

Lukașenko, care și-a luat cățelul cu el la o secție de votare din Minsk, candidează împotriva altor patru candidați. Niciunul nu a formulat vreo opoziție sau critică serioasă la adresa lui Lukașenko.