Republica Moldova a pierdut zeci de mii de euro, după ce deținuții s-au plâns pe condițiile proaste din închisori. Asta a determinat autoritățile încă acum 12 ani să lanseze inițiativa de a construi un penitenciar nou, doar că proiectul s-a tot tergiversat. Acum, actuala guvernare spune că are un nou plan și, respectiv, un nou termen. Pușcăria, care va avea o capacitate de o mie de persoane, urmează să fie construită și dată în exploatare în trei ani.
„După cum vedem, aici sunt șase paturi, dar își ispășesc pedeapsa cinci deținuți. Ei mai au parte de o masă și câteva polițe”.
Așa arată 30 de celule din Penitenciarul numărul 13 din Chișinău. Respectiv, niciuna nu respectă norma prevăzută de lege, de patru metri pătrați pentru fiecare persoană. Dar ăsta e răul cel mai mic, pe lângă mizeria și mirosul insuportabil, așa cum toaleta este separată de restul încăperii doar de o draperie.
Același tablou este în majoritatea închisorilor din Moldova și motivul principal pentru condamnarea țării noastre la CEDO. Asta deși, în fiecare an, statul alocă bani pentru efectuarea lucrărilor de reparații în pușcării. La Penitenciarul numărul 13, în ultimii cinci ani, s-au cheltuit pentru asta în jur de zece milioane de lei.
„A fost divizată baia de restul celulei. Până acum a fost baia așa într-un colț. Geamurile au fost totalmente schimbate. Gratiile au rămas numai un nivel, până acum erau două sau trei nivele”, a declarat directorul Penitenciarului nr.13, Andrei Saracuța.
Potrivit administrației penitenciarului, au fost renovate 140 de celule, centrul medical și bucătăria unde unii deținuți încadrați în câmpul muncii gătesc pentru restul colegilor.
„Toate produsele pentru o perioadă de trei zile sunt păstrate în caz de cineva are intoxicație”.
„În 2024, un punct primordial este finisarea reparației încăperilor unde au loc întrevederile deținuților cu avocații sau alți subiecți ai procesului de urmărire penală. Suntem aproape de finisarea reparației capitale la blocul de femei. Vrem să reparăm și baia, unde sunt escortate săptămânal sau la necesitate condamnatele”, a menționat directorul Penitenciarului nr.13, Andrei Saracuța.
Timp de 26 de ani, de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează plângerile depuse împotriva Republicii Moldova, țara noastră a fost condamnată de 48 de ori pentru condițiile proaste de detenție. Acesta este motivul pentru care sute de persoane condamnate reușesc să obțină reducerea termenului de detenție. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, numai anul trecut, 15 persoane care își ispășeau pedeapsa în Penitenciarul 13, au fost puse în libertate, după ce s-au plâns pe condițiile degradante din detenție, iar cifra acestora pe țară este de 81. Pe lângă reducerea termenului de detenție, aceste persoane s-au ales și cu despăgubiri bănești, în valoare totală de peste 1,3 mln de lei.
„- Suma prejudiciilor atinge cifre de milioane. Respectiv dacă să luăm și să cumulăm, aceste investiții vărsate în mod eficient în instituțiile de detenție puteau să acopere. Adică să remedieze această situație și să nu ajungem la situația în care statul plătește pentru detenție. Nu este corect din punct de vedere a oamenilor care muncesc. Putem aplica măsuri alternative de detenție. Deci să nu trimitem la penitenciare pe orișicare, dar pe cei care au comis infracțiunii grave și excepțional de grave. Atunci minimalizăm și din detenție și din persoanele care obțin câștig de cauză.
- Asta ar fi o soluție?
- Da”, a vorbit șeful Secției prevenirea torturii, Oficiul Ombudsman, Alexandru Zubco.
Doar în ultimii șase ani, suma prejudiciului adus statului, în urma condamnărilor CEDO, a ajuns la circa 100 de mii de euro, echivalentul a circa două milioane de lei. Încercând să soluționeze această problemă, în 2011, când premier era Vlad Filat, autoritățile au anunțat că va fi construit un nou penitenciar, cu condiții mai bune pentru deținuți. Doar că proiectul a tot fost tergiversat, iar asta a dus la creșterea cheltuielilor. Dacă în 2013 se estima că, pentru asta ar fi nevoie de 45 de milioane de euro, acum suma este mai mare cu circa 30 de milioane. 49 de milioane de euro urmează să fie împrumutate de stat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, un milion ne este oferit sub formă de grant, iar alte 22,6 milioane de euro vor fi alocate din bugetul național.
După 12 ani de tergiversări, acum Guvernul Recean promite că până în 2028 noul penitenciar va fi gata. Doar că, din cauza costurilor prea mari, a fost redusă capacitatea acestuia, față de cea prevăzută inițial în proiect.
„Urmare a pandemiei și a creșterii prețurilor în cadrul crizei energetice, s-au creat mai multe datorii. Din acest considerent a trebuit să face restructurarea proiectului. Am redus numărul de locuri de la 1500 la 1050”.
„Noul penitenciar va fi construit în această zonă pe strada Uzinelor din sectorul Ciocana al capitalei. Autoritățile planifică până la finele acestui an să găsească o firmă de construcție care să se ocupe de lucrări. Acestea ar urma să înceapă la începutul lui 2025 și să dureze cel mult trei ani”.
Toate lucrările organizatorice au fost puse pe seama Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte, cu sediul în Moldova. Acum urmează votul Parlamentului pentru o rectificare la capitolul finanțare, după care va fi lansat concursul pentru identificarea unei companii de construcție. Modificările la proiect includ și mijloace de eficiență energetică.
„Urmare a restructurării proiectului respectiv, noi vom construi și un parc fotovoltaic pentru eficiență energetică și asta cumva va reduce din cheltuieli pe termen lung”.
Autoritățile nu pot spune, deocamdată, ce se va întâmpla cu actuala clădire a Penitenciarului 13, aflată în centrul istoric al capitalei.
„Nu putem noi să luăm o anumită decizie, dar toată lumea știe că acest penitenciar este unul vechi și, de fapt, eventual poate fi lăsat ca o clădire istorică. Sau închis, ori, eventual, alte decizii vor fi luate de APP”.
Penitenciarul numărul 13 de tip închis, numit în perioada țaristă „castelul închisoare”, a fost construit în anul 1850. Acum acolo sunt deținute și persoanele puse în arest preventiv. De-a lungul anilor, în această pușcărie și-au ispășit pedeapsa și mai mulți politicieni cunoscuți: începând cu militarul și revoluționarul rus din Basarabia, Grigore Cotovschi, până la fostul premier, Vlad Filat, și oligarhul Veaceslav Platon.
