Kremlinul speră să folosească regiunea transnistreană și UTA Găgăzia pentru a justifica operațiunile hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult R. Moldova înaintea negocierilor de aderare a Moldovei la UE și a alegerilor prezidențiale care vor avea loc în toamna 2024. Concluziile se conțin în cadrul unui studiu al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Referirile ISW au loc după ce bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, sprijinită de oligarhul fugar Ilan Șor, s-a întâlnit la Soci cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cu adjunctul șefului Administrației Prezidențiale ruse, Serghei Kiriyenko.
„Concentrarea intensificată a Kremlinului asupra relațiilor cu Găgăuzia, după o recentă retorică asupra celeilalte regiuni pro-ruse din Moldova, regiunea transnistreană, continuă să indice faptul că Kremlinul speră să folosească aceste două regiuni pentru a justifica operațiunile hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult Moldova înaintea negocierilor de aderare a Moldovei la UE și la alegerile prezidențiale care vor avea loc în toamna 2024”, se arată în analiza ISW.
Potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a lui bașcanei Evghenia Guțul, întrevederea cu Putin a avut loc la Soci, acolo unde a fost organizat Festivalul Tineretului. Întâlnirea dintre cei doi a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
În postarea de pe Facebook, Evghenia Guțul a încărcat și o poză în care apare dând mâna cu liderul de la Moscova. Bașcana scrie că a discutat cu Vladimir Putin despre „situația regională și geopolitică complicată în epicentrul căreia se află Găgăuzia”. Guțul i s-a plâns lui Putin pe autoritățile de la Chișinău.
„L-am informat pe Vladimir Vladimirovici despre acțiunile ilegale ale autorităților din Moldova, care se răzbună pe noi pentru poziția noastră civică și loialitatea față de interesele naționale. Chișinăul ne ia treptat prerogativele, ne limitează bugetul, încalcă drepturile legale, provoacă instabilitate și destabilizare în Găgăuzia și în întreaga țară”, a scris Guțul.
Bașcana, care este vizată într-o cauză contravențională pentru abuz de putere, spune că președintele rus ar fi promis sprijin pentru Găgăuzia.
„Liderul rus a promis să sprijine Găgăuzia și poporul găgăuz în apărarea drepturilor noastre legitime, atribuțiilor și pozițiilor pe arena internațională”, a mai menționat Evghenia Guțul.
Guvernul de la Chișinău a reacționat la întrevederea dintre Guțul și Putin, menționând că „mesajele de dezbinare și plecăciuni regulate la Kremlin ale reprezentanților grupării criminale Șor nu servește intereselor cetățenilor Republicii Moldova”.
În ultimele săptămâni, și alți politicieni din Republica Moldova au mers la Moscova, inclusiv Ilan Șor și deputați BCS, însă niciunul nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
Pe 5 martie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a declarat că Federația Rusă planifică să genereze crize în mai multe domenii precum cel social-politic, de securitate sau ordine publică, prin ciocniri violente și instigare la ură interetnică:
„Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială prin continuarea acțiunilor de compromitere a eforturilor Chișinăului de apropiere de UTA Găgăuzia. De asemenea, se va utiliza în continuare potențialul din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău în contextul proceselor politice din Moldova, pe fundalul invocării unei așa-numite presiuni economice impuse de Chișinău pe regiune”.
Acțiunile date au scopul de a declanșa proteste în masă atât la Chișinău cât și în Autonomia Găgăuză.
„Informațiile atestă perspective de reluare a protestelor începând cu luna martie, aprilie anul curent cu sub start pro-rus accentuat și apărarea vectorului euro asiatic. Planul acestora este să transforme protestele în acțiuni violente, de creare a haosului și destabilizărilor în masă. În completarea scenariului cu proteste, care vor fi organizate la Chișinău, UTA Găgăuzia urmează să se alinieze, care în viziunea Federației Ruse este privit ca unele din principalele focare de instabilitate în Republica Moldova”, a spus Musteață.
Șeful SIS a mai declarat că cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, care are indicația de a provoca radicalizare și violență, dar și de a compromite rezultatele referendumului. Pentru a-și atinge scopurile, șeful SIS spune că Moscova trimite bani cash în Republica Moldova, refuzând să ofere mai multe detalii la acest subiect.
Apropiata lui Șor, Marina Tauber, respinge toate acuzațiile aduse de Musteață: „Eu nu știu despre ce vorbește sau despre ce visează domnul Musteață. Nici nu știu cum mai diplomat să mă exprim, dar declarațiile lui îi aparțin. Eu nu știu cine și ce bani primește de la Federația Rusă, eu nu știu cine și ce destabilizări pregătește. Nu au fost niciodată depistate violențe sau destabilizare în cadrul protestelor sau acțiunilor democratice, libere, pașnice, organizate de echipa noastră”.
Nu este pentru prima dată când autoritățile de la noi vorbesc despre implicarea Federației Ruse în acțiuni de destabilizare a situației din țară. În luna noiembrie anul trecut, șeful Serviciului de Informații și Securitate a declarat că Federația Rusă ar fi alocat peste 1 miliard de lei pentru destabilizarea Republicii Moldova. Banii au ajuns la oamenii lui Ilan Șor care au organizat proteste regulat. Până acum, Ilan Șor a confirmat că a primit bani din Federația Rusă, însă a negat că aceștia ar fi fost folosiți pentru destabilizări.
