05 martie 2024, ora 10:10

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a intrat în posesia mai multor date care indică asupra unui nivel de fără precedent al intensității acțiunilor săvârșite de Federația Rusă. Scopul acestor acțiuni este „să compromită aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, să deturneze procesele democratice și să mențină Chișinăul sub sfera sa influență”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă de directorul SIS, Alexandru Musteața.

Potrivit lui Musteața, prima etapă a început în 2023, când s-a încercat compromiterea alegerilor locale, iar acum se încearcă realizarea e următoarelor două etape.

„Are intenția de a se amesteca în procesele electorale din acest an. Avem informații prin care se încearcă punerea în aplicare a tentativelor de compromite referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici, care vor promova aderarea la UE”, a menționat Musteață.

Următoarea etapă, potrivit șefului SIS, este planificată pentru anul 2025 și are drept scop „controlul asupra Parlamentului R. Moldova prin accederea în Legislativ a partidelor politice aflate sub influența Federației Ruse”.

„Detalii din posesie indică asupra unei strategii pentru 2024 și 2025 care va include trei elemente principale, conectate între ele. În primul rând - susținerea actorilor aflați sub control direct sau indirect a Federației Ruse, distribuiți în trei categorii. Odată ajunși în Parlament urmează să servească intereselor unui stat străin - Federația Rusă. Este vorba de actorii politici - deschiși declarați pro - Federația Rusă - au legături directe și confirmate cu Serviciile Speciale. Aceștia sunt consultanți politici, grupuri criminal organizate, conducerea de la Kremlin și grupuri oligarhice și actori politici declarați - pro stataliști, care intenționează să se ascundă în spatele unei politici externe neutre declarând că apără interesele naționale, neutralitatea și statalitatea, dar de fapt scopul lor este să servească intereselor Rusiei”.

Șeful SIS menționează că unii dintre acești „actori” ar avea legături directe cu exponenți ai Federației Ruse, iar alții sunt conectați la grupuri criminal organizate conduse de cetățeni ai R. Moldova, aflați în căutare internațională.

Musteața a precizat că „actorii implicați” urmăresc generarea mai multor crize cu magnitudini diferite în mai multe domenii ale vieții social politice, crize în domeniul economic, ciocniri sociale pentru a instiga la ură interetnică, crize de securitate sau ordine publică în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului.

În acest an, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Nu se cunoaște, deocamdată, când vor fi organizate, însă cel mai probabil acest lucru se va întâmpla în octombrie sau noiembrie. 

În aceeași zi cu prezidențialele, va avea loc și un referendum privind integrarea Republicii Moldova în UE. 

08 octombrie 2024, ora 16:02

Parlamentul European va vota, la iniţiativa Grupului Renew, o rezoluție care cere statelor membre ale Uniunii Europene să ofere orice asistenţă este necesară pentru ca Republica Moldova să poată contracara amenințările hibride din partea Rusiei înainte de scrutinul prezidențial şi referendumul privind aderarea ţării la UE, anunţă Uniunea Salvați România (USR). 

De asemenea, rezoluția legislativului european cere Moscovei să îşi retragă aceste trupe, să sisteze operaţiunile de subminare a democrației din Moldova şi să sprijine soluționarea conflictului înghețat transnistrean în acord cu dreptul internaţional, potrivit news.ro.

Textul rezoluției, la care europarlamentarul USR Dan Barna a condus negocierile, solicită şi Consiliului European să extindă lista de sancţiuni aplicate unor entităţi din Rusia în aşa fel încât să cuprindă actorii responsabili de campania de dezinformare care urmăreşte să destabilizeze procesul electoral democratic.

„Sprijinirea Republicii Moldova să se opună interferenţelor şi destabilizărilor ruseşti este o datorie morală pe care toți europenii trebuie să o respecte. Cerem în Parlamentul European, de asemenea, accelerarea procesului de finalizare a primului capitol de negocieri de aderare la UE şi asigurarea instrumentelor financiare care să ajute ţara să facă reformele necesare”, declară Dan Barna.

Rezoluția recunoaște şi aplaudă efortul extraordinar pe care l-a făcut Republica Moldova preluând 1,5 milioane de refugiați ucraineni de la începutul războiului, dintre care 125.000 au ales să rămână în ţară. 

„Republica Moldova este prima ţară care a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat pentru Securitate şi Apărare, iar rezoluția Parlamentului European mai cere şi extinderea finanţării din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru ca autorităţile de la Chişinău să poată face investiţiile necesare în apărare”, precizează USR.