10 martie 2024, ora 21:35

Indiferent de vremea de afară parcurg zeci de kilometri pe jos sau în cel mai bun caz pe bicicletă pentru a livra facturi, ziare, scrisori, pensii, colete sau o vorbă bună. În schimb, primesc niște salarii derizorii. Se plâng poștașii, care spun că lefurile sunt prea mici, iar munca, anevoioasă. Despre cum e viața de poștaș, în satele Moldovei, vă povestesc chiar ei. 

„Zilnic, 15 km parcurg”.

Gheorghe Porcescu ne-a povestit că muncește ca poștaș de 13 ani. L-am surprins chiar în acțiune, era lângă un gard, vorbind cu o bătrână. I-a adus o factură și explica pe îndelete cât trebuie să achite. Bărbatul susține că cutreieră în lung și-n lat, în cel mai bun caz cu bicicleta, trei sate, indiferent că plouă, e arșiță, noroi sau frig. 

„Noi pe jos mai mult. Și un salariu mizerabil. Am 2.300 de lei”.

Cu părul înălbit de grijile timpului, la cei 66 de ani ai săi, spune că nu are timp să se odihnească. 

 „Vedeți! O să vă spună cum ajung eu. M-ar mulțumi 4.000 de lei. Un poștaș trebuie să găsească limbă comună cu fiecare”.

Se plânge pe salariul mic și poștărița din Ciocîlteni.

„Un sat întreg, 500 de gospodării cu 2.000 de lei. De 13 ani muncesc”.

Tot bicicleta îi este de ajutor.

Potrivit Poștei Moldovei, la moment sunt angajate circa 1918 persoane în funcție de poștaș, atât pe unitate întreagă cât și pe fracțiune de unitate. Salariile sunt calculate și stabilite în funcție de volumul de lucru, cantitatea de scrisori, ziare, pachete mici sau facturi.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?