16 martie 2024, ora 22:38

Datele arată că în prezent sunt aproape 4 mii de companii, fondate cu bani din afară. Estimat în procente, ponderea lor trece ușor de 6 procente din totalul întreprinderilor din țară. De altfel, acesta este cel mai mic număr de până acum. Și, în timp ce sute de întreprinderi străine se închid, altele continuă să facă profituri de milioane de dolari. Este și exemplul companiilor de IT, care au parte de mai multe beneficii fiscale. Compania moldo-britanică despre care vă povestim mai jos și-a început activitatea în anul 2009, într-un subsol și cu patru angajați. Peste ani distanță, este una dintre cele mai cotate companii din acest domeniu, dezvoltând aplicații sofisticate inclusiv pentru autoritățile statului și oferind locuri de muncă pentru 500 de oameni. Și salariile oferite aici sunt de invidiat. O leafă lunară medie constituie 30 de mii de lei. 

„Ne-am lansat în anul 2009, îmi aduc aminte foarte bine că eram vreo 4 persoane într-un subsol aici în Chișinău și uite că acum, în 2024, am ajuns să avem o locație și un birou în centrul Chișinăului, cu peste 500 de angajați”, a spus directorul de centru al companiei IT, Petru Hareu.

Compania, condusă de Petru Haheu, nu a ales întâmplător Republica Moldova pentru investiții.

„De ce Moldova? Istoria e foarte frumoasă, suntem o companie moldo-britanică. Undeva prin anii 2000, Vlad Nanu cofondatorul a emigrat din Republica Moldova având cunoștințe în domeniul tehnologiei informației și activând în companii destul de prezente încă de atunci aici la Chișinău. Dumnealui a plecat în Statele Unite, a activat acolo o perioadă după care s-a relocat în Marea Britanie. Fiind acolo a hotărât să deschidă o afacere și să revină acasă întrucât de aici a pornit, aici s-a realizat și am primit cunoștințele necesare pentru a căpăta experiența asta internațională. Așa a gândit să revină înapoi în Republica Moldova, nu fizic, dar cu ceva investiții”.

Pe lângă Republica Moldova, întreprinderea are activități și în alte țări, având, în total, peste 900 de angajați. Totuși, cea mai mare filială rămâne a fi cea din Chișinău.

„Am început aici în 2009, după care peste vreo patru ani ne-am deschis un centru în România, la Timișoara. A fost o decizie destul de bună, datorită faptului că Timișoara este recunoscută pentru universitățile tehnice de acolo și foarte mulți studenți din Republica Moldova merg și studiază acolo. Apoi am mers în Ucraina, apoi în București și în Bulgaria, în Sofia”.

Din spusele directorului, compania urmărește nu doar să obțină profituri de milioane. Este interesată și să întoarcă statului lucrurile bune pe care le-a primit, prin investiții în infrastructură, în educație și perfecționarea oamenilor.

„Să crească și Republica Moldova, economia Republicii Moldova, să investim aici, să creăm oportunități pentru talentele care se află aici, în Republica Moldova, ca să nu emigreze în alte locații. Vrem să creăm condiții de muncă și în așa fel, poate o să stimulăm și alte companii să parcurgă către standarde mai înalte de creare a locurilor de muncă, a joburilor, aici în Republica Moldova. Respectiv, asta va face ca angajații să rămână, să investească în viitorul lor și al familiilor lor, aici, în Republica Moldova. Ne-am implicat și în proiecte pe partea de CSR, mai avem un proiect destul de amplu prin care am renovat la Universitatea Tehnică a Moldovei unul dintre cele mai mari auditorii de studiu, proiectul a fost finalizat cu succes în anul 2021, după pandemie. Am făcut asta pentru ca, tinerele talente care vor să urmeze o carieră în domeniul tehnologiilor informaționale, să poată studia într-un mediu european, la standarde destul de înalte”.

În Republica Moldova, regimul fiscal pentru companiile IT este unul deosebit, directorul companiei l-a catalogat ca fiind unul rar, dacă nu chiar unic la nivel mondial, acest lucru fiind foarte atractiv pentru actualii și potențialii investitori. 

„Fiind implicat mai mult în partea operațională a business-ului, desigur că te confrunți zi de zi cu careva „problemuțe”, să le zicem așa. Dar în Republica Moldova s-au petrecut schimbări esențiale, în ceea ce ține de domeniul tehnologiilor informaționale, și aici mă refer la cadrul legislativ și fiscal. Un know-how și un proiect destul de bine gândit, a fost crearea parcurilor tehnologiilor informaționale „Moldova Inovation Tehnology Park”, care creează un mediu legislativ destul de prielnic pentru investitori, e destul de simplu de operat aici în Republica Moldova”.

Aceste scutiri financiare au dus la dezvoltarea sectorului, având o creștere uimitoare. 

„Companiile IT, în regimul de IT parc, plătesc o taxă foarte simbolică, prin comparație cu ce oferă regiunea sau chiar continentul. În regimul general, companiile din Republica Moldova nu plătesc impozitul pe venit decât la distribuirea dividendelor, asta este o raritate”, a spus ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

„IT-ul este sectorul care contează foarte mult, din perspectiva salariilor oferite”, a declarat directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan. 

Conform Biroului Național de Statistică, cele mai mari salarii sunt oferite angajaților din domeniul IT, constituind aproape 30 de lei. Atenție, însă. Sunt datele pentru anul 2022, altele încă nu sunt disponibile. Reieșind din nivelul ridicat al inflației, putem presupune că în prezent lefurile sunt ceva mai mari. 

„Informația care este publică și o pot spune este că, salariu mediu pentru un inginer sau o persoană implicată în dezvoltarea soluțiilor software, ajunge la peste treizeci de mii de lei. Deci vorbim de salariul mediu. Deja în dependență de ce roluri sunt, de project architect, management etc, salariile pot fi mult mai mari. Dar în același timp trebuie să înțelegem și faptul că este o competiție internațională. Deci nu suntem în competiție doar aici local, oamenii pot să activeze acum și remote, de la distanță, deci tu poți să fii angajat pentru o companie din Statele Unite, din Australia, și să activezi aici în Republica Moldova. Cumva, trebuie să menținem talentele să activeze aici, pentru Republica Moldova, de aceea trebuie să fim competitivi și în domeniul salariilor”, spune Petru Hareu.

Pe lângă salarii atractive, angajații au parte și de condiții mai confortabile de muncă. Unii preferă jocurile video, alții - tenisul de masă.

„Suntem într-o zonă de relaxare, mai exact o relaxare activă, în care angajații noștri pot să joace ping-pong după cum vedeți. Da, nu e ceva care este în orice companie, dar cumva angajații din domeniu IT sunt obișnuiți cu astfel de condiții și se bucură de ele, pentru că noi aici le asigurăm pe lângă 8 ore de muncă continuă și confortul ăsta de a avea o pauză mai activă sau mai pasivă, pentru că în afară de zona asta de ping-pong, avem săli de relaxare în care ei pot să, nu știu, să facă alt gen de sport, sau pur și simplu să se relaxeze, să savureze o cafea în liniște, dacă asta își doresc”, a menționat people partner, Anastasia Bordeianu.

O altă recompensă este posibilitatea colabora și face schimb de experiență cu echipe din alte țări.

„Chiar mă uitam că erau implicate echipe din douăzeci de țări de pe toate continentele. E interesant, pentru că asta pune anumite probleme, pune anumite chestii de depășit, așa. Cel mai important obstacol este diferența culturală. Închipuiți-vă că cineva din Moldova, spațiul ex-sovietic, colaborează cu cineva din Europa de Vest, ca de exemplu Olanda. E interesant în aspect cultural, dar totodată ne ajută să creștem, să ne dezvoltăm. Văd oamenii noștri din industria IT că deja gândesc diferit, față de lumea care lucrează doar pe local, pentru că noi avem deschidere la alt mod de gândire, la altă cultură, alte valori”, a spus portfolio director la o companie IT, Olesea Oaserele.

Chiar dacă majoritatea proiectelor sunt internaționale, clienți fiind companii din toată lumea, a existat unul elaborat pentru autoritatea electorală, de care beneficiem atunci când se anunță rezultatele alegerilor.

„Am colaborat cu Comisia Electorală și am făcut aplicația Prezența la Vot. Când te duci cu buletinul și ei te verifică, e aplicația făcută de noi”, a comunicat Olesea Oaserele.

„Vrem să creștem în continuare aici în Republica Moldova, avem un plan de dezvoltare pentru următorii cinci ani, iar în Republica Moldova vrem să ajungem la peste o mie de angajați în următorii trei, patru ani. Sigur rămânem, suntem aici în Republica Moldova și o să continuăm să investim acasă”, a declarat Petru Hareu.

 Anul trecut, cifra de afaceri obținută de rezidenții Moldova IT Park, a depășit 10 miliarde de lei, iar numărul de angajați se apropie de 19 mii de oameni. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

21 ianuarie 2025, ora 10:20

Deși discriminarea în baza orientării sexuale continuă, mai mult sau mai puțin, Consiliul de Egalitate recepționează un număr modest de plângeri din partea persoanelor homosexuale. Anul trecut, experții s-au expus în trei cazuri, în care victimele au invocat că au fost nedreptățite din acest motiv. În cazul în care victimele sunt agresate, din motive de prejudecată, atunci intervine poliția, care examinează aspectele contravențional sau penal. Pe de altă parte, sunt homosexuali care reușesc să evite discriminarea, un exemplu fiind actorul Pavel Medeea Ermacov, care, acum 10 ani, și-a anunțat public orientarea sexuală. 

„Foarte simplu, eu niciodată n-am avut o atracție față de femei. Așa ar trebui să fie, dar eu niciodată. Nici din copilărie. N-am avut, nu pot să spun că-mi pare rău”.

Pavel Medeea Ermacov este actor de meserie, dar de câțiva ani nu mai joacă pe scenă, luând o pauză din cauza salariului modest. A rămas însă în colectivul teatrului Luceafărul, doar că este responsabil de comunicare și marketing. În urmă cu mulți ani, a avut curaj să vorbească public despre orientarea sa sexuală, într-o societate unde foarte puțini cetățeni acceptă astfel de persoane.

„Eu am avut o intenție de a începe o relație romantică cu o femeie. Când eram foarte mic, la o tabără, eu aveam câți ani, 13-14 ani. Eu am cumpărat o ciocolată și i-am dat ciocolata, și eu credeam că așa se întâmplă lucrurile și gata. Dar imediat după ce i-am dat ciocolata mi-am dat seama că mie îmi este complet neinteresant și eu sunt mult mai atras de vajată-i al nostru decât... Da, eram atras de băieți, eram atras și, de partea cealaltă, am simțit această nevoie de a încerca, dar n-a dat roade. Și de atunci eu am întreținut relații romantice, erotice, doar cu reprezentanții sexului masculin”.

Ne-a mărturisit că încă din copilărie a conștientizat că este diferit de majoritatea și de atunci a încercat să-i facă pe cei din jurul său să-l înțeleagă și să-l accepte așa cum este. Crede că i-a reușit.

„Părinții mei, prietenii mei își caută iubite, iubiți, să fie un sex diferit. Dar eu am crescut la Chișinău și eu cumva de mic am consumat multă informație. Eu n-am fost stresat atât de mult de acest aspect și am avut parte de prieteni buni care au fost acolo să mă audă și să mă susțină. Și așa, treptat, treptat, eu am făcut acel coming out despre care ai întrebat mai devreme. Inițial prietenilor, după unui cerc de prieteni mai mare, după oamenilor necunoscuți cu care poți să împărtășești acest lucru, simți că poți, pentru că și ei sunt parte din comunitatea LGBTQI+.

Asta e o chestie pe care oricum trebuie să o construiești. Nu poți să arunci peste oameni așa o informație fără a verifica ce cred ei despre. Da, e treptat. Cu rudele, cu părinții a fost un moment forțat, pentru că ei au citit ceva cu o corespondență privată și după au apărut niște întrebări și am fost nevoit să le ofer un răspuns. Pentru ei a fost brusc. În toate celelalte cazuri sau dacă simțeam că e nevoie să împărtășesc această informație cu oamenii, o luam încet și timp de jumătate de oră spuneam, dacă era cazul, sau pur și simplu în cadrul unei conversații ajungi să discuți despre sexualitate sau ce băieți îți plac, ce fete-ți plac și tu ajungi la această temă”.

Personal, s-a obișnuit cu întrebările din partea oamenilor și cu reticența unora dintre ei, dar s-a acceptat pe sine și este încrezător că societatea se va schimba încetul cu încetul.

„10 ani, probabil. 9-11 ani, eu deja sunt gay deschis și nu mă tem de întrebarea „tu ești gay?”

Cât despre discriminare, nu prea a avut parte de ea, deoarece lucrează într-un mediu cu oameni deschiși și toleranți. Cu toate acestea, recunoaște că o bună parte din societate este homofobă. Acest lucru însă se întâmplă nu doar în Republica Moldova, ci la nivel mondial.

„Homofobia e o chestie care dispare foarte greu. Atunci când o temă devine o normalitate, e foarte greu să vii cu lucruri care sparg tiparul normalității. Foarte greu să înțelegi, să accepti, să empatizezi cu ceva ce tu nu înțelegi. Acestor oameni le vine greu să empatizeze cu problema cuiva discriminat pentru că ei sunt într-o postură mai privilegiată. Ei au aceleași probleme pe care le are masa critică de oameni. Salariul, facturile și acolo ei sunt oamenii normali. Și noi toți suntem oamenii normali acolo, că și noi ne ciocnim cu aceste probleme. 

Dar atunci când apare pe masă un criteriu cu care tu nu poți să te asociezi, nu vrei să te asociezi sau el îți pare străin, nenormal, necreștinesc pentru că sunt foarte multe etichete impuse de normalitate, că asta nu e ok. Și tu nu vrei să lupți, nu vrei să gândești, tu nu vrei să analizezi, tu nu vrei să cheltui energie pe a gândi la alte lucruri. Și asta e rău. E rău când tu nu vrei să îți pui creierul un pic în mișcare și inima un pic în mișcare și atunci tu decizi să rămâi cu ideile astea. Păgâni, să ardă în iad, asta e Europa. Și tu ai și o categorie pe care să o împinuiești pentru tot ce nu-ți merge ție. Foarte convenabil. 

Eu nu m-am ciocnit atât de mult de homofobie, pentru că și lucrez în proiecte și eu lucrez de obicei în proiecte cu oamenii pe care îi cunosc sau m-au recomandat, mi-au recomandat și eu lucrez în medii safe. Dar eu știu foarte mulți oameni care sunt categorici, care sunt homofobi, care devin agresivi, dar oricum eu cred că noi suntem un neam bun. Moldovenii sunt oameni buni”.

A avut momente când nu a fost acceptat în diferite proiecte din cauza orientării sale sexuale. Aceste momente nu l-au descurajat încât să nu-și urmeze visurile.

„Foarte bine mă simt. Eu sunt într-o relație deja de trei ani, monogamă. Lucrez cu o echipă de oameni profesioniști, super faini, cu care chiar deseori mă simt ca o familie, chiar și atunci când vreau să-i ucid cu iubire. Am parte de prieteni buni. Eu mă simt foarte bine în Chișinau. Sunt lucruri care ar putea fi mai bune, dar eu nu pot schimba aceste lucruri. Așa că lucrurile care sunt în puter, eu sunt foarte bine cu ele.

Există un pattern de conversație. Oamenii care nu se așteaptă la o discuție legată de orientarea sexuală mereu au...„ei, da.” Și sunt ceva de genul, dar poate n-ai întâlnit fata potrivită, și asta e o discuție. Sunt așa oameni, devin curioși, pun întrebări. Sper eu pentru a încerca să înțeleagă și să se detașeze cumva de...asta nu-i treaba mea. Adică să ajungă la ideea asta”.

În sprijinul persoanelor care sunt supuse discriminării pe criterii de gen, religie, vârstă și altele vine Consiliul pentru egalitate. Acesta este un organ componența căruia este votată de Parlament. 

„La Consiliu, orice persoană care se află pe teritoriul Republicii Moldova, care se consideră că a fost discriminată pe baza unui criteriu protejat în oricare domeniu despre care v-am vorbit, are dreptul să se adreseze. Statistica ne spune că este jumi-juma. Dacă anul trecut am avut mai mulți bărbați care sau adresat la Consiliu, anul acesta avem mai multe femei, dar decalajul nu este mare. Un pic tendințele diferă de la an la an. De asemenea, persoanele juridice tot depun plângeri, se adresează la Consiliu. Avem și petiții colective, grupuri care se plângă în anumite situații discriminatorii în fața Consiliului”, spune membra Consiliului pentru Egalitate, Carolina Bagrin.

Anul trecut, 60% din plângerile înregistrate la acest consiliu au fost declarate inadmisibile și, în consecință, nu au trecut la următoarea etapă.

„Rata este până la 300, deci cred că în 2 ani urmă am avut puțin mai multe de 300, dar 280-300 de dosare, plângeri anual parvin la Consiliu. Totul depinde de anumite situații, contexte sociale care stimulează o creștere a anumitor plângeri. De exemplu, în campanii electorale avem o categorie de plângeri pe diferite discursuri, mesaje, ofensatorii, discriminatorii. După campania electorală avem un val de plângeri prin care se conturează demiteri pe criterii politice.

În Republica Moldova, în topul celor 5 cele mai frecvente criterii reținute în deciziile de constatare, orientarea sexuală nu apare, este limba. Noi avem o categorie de situații de discriminare pe criteriu de limba, limba vorbită. În a doilea plan anul acesta este sexul, genul, maternitatea, tot ce este legat de rolurile atribuite femeilor, bărbaților, și aici Consiliu are deja o practică,o cazuistică bine determinată. Dizabilitatea apare practic an de an în topul celor 5 criterii cele mai des constatate. Vârsta, statutul de pensionar pentru limite de vârstă. Deci aceste categorii de persoane risc cel mai frecvent să fie discriminate”. 

Deși persoanele homosexuale se adresează mai rar către consiliu - anul trecut fiind emise trei decizii -, asta nu înseamnă că nu există discriminare în raport cu această categorie. 

„Când vorbim despre orientarea sexuală, aici avem probleme cu lezarea demnității, în care instigarea la discriminare, discursul de ură față de aceste persoane, acțiunile violente față de aceste persoane sunt mai des răspândite. Deși avem și situații în care contractele de prestări-servicii au fost reziliate, nejustificat pentru când au realizat că urmează să beneficieze persoanele sau comunitatea LGBT. Am avut situații de discriminare în câmpul muncii, că nu au fost angajați, că au fost concediați când au înțeles. Hărțuiri sau expresii ofensatoare în educație atunci când este un copil de o altă orientare sexuală. Cam acestea sunt situațiile cu care pot să se confrunte persoanele de o altă orientare sexuală”. 

De cealaltă parte, Poliția documentează infracțiunile ce au la bază motive de prejudecată, printre care este și orientarea sexuală sau identitatea de gen. Se întâmplă datorită unei legi, intrată în vigoare în anul 2022. 

„În ține de discriminarea în bază de gen sau în bază de alte criterii, activitatea poliținească nu este diferită de către alt proces de documentare, din motiv că chiar și în Constituție este stipulat că în fața legii sunt toți egali, respectiv noi manifestăm un comportament adecvat, elocvent, față de toți cetățenii. Cu siguranță persoanele care fac parte dintr-o dimensiune sau dintr-o apartenență minoritare sau de altă etnie, ei au un specific de comportament sau un specific de comunicare. Poliția încearcă să fie la maxim flexibilă și la maxim determinată în acțiunile sale pentru a fi disponibilă pentru toți cetățenii din Republica Moldova.

În anul 2022, deja sunt 2 ani și ceva, a intrat în vigoare legea numărul 111, unde au fost stabilite anumite fapte care sunt pedepsite de legea națională privind infracțiunile sau contravenții comise în contextul prejudecății sau din motive de prejudecată. Respectiv, la acest capitol din perioada 2022 până în prezent, noi avem documentate contravențional un anumit număr de contravenții”, a menționat șeful Secției interacțiune comunitară, Ordinea Publică, INSP, Eduard Bucinețchii.

Faptele de acest gen sunt sancționate, în funcție de gravitate, conform Codului Contravențional și al celui Penal, iar pedepsele pot ajunge chiar și la închisoare. 

„În momentul documentării sau stabilirii faptelor, agentul constatator sau poliția care documentează faptele contravenționale își călăuzește activitatea ținând cont de prevederile codului contravențional și anume articolului 441 sau 440, 396. Sunt mai multe care stabilesc metoda și capacitatea de a califica fapta contravențională, de a documenta fapta contravențională și de a primi o decizie în contextul activității contravenționale și pedepsirii persoanei modului corespunzător contravențional. Ce ține de cauzele care sunt penale, în Republica Moldova organul de urmărire penală își ghidează activitatea ținând cont de prevederile codului de procedură penal de articolul 273, 264, care prevede calificarea faptei și existență bănuieli rezonabile a comiterea unei infracțiuni.

De obicei persoana riscă, în contextul legii contravenționale, riscă amendă contravențională, muncă neremunerată sau chiar în anumite cazuri și arest contravențional care este aplicat de către instanța de judecată la demersul agentului constatator. Atunci când vorbim de o infracțiune cu siguranță riscă și pedeapsă până la detenție pe anumit perioadă de timp”.

Începând cu anul 2022, de la modificarea legii, și până în prezent, au fost întocmite 137 de procese verbale după ce au fost constatate contravenții, comise din motive de prejudecată. Pe de altă parte, centrul Genderdoc-M, care apără drepturile și libertățile persoanelor din comunitatea LGBT, afirmă că anul trecut s-au dublat atacurile și cazurile de discriminare. În mare parte, oamenii au fost îndemnați să se adreseze la poliție și la Consiliul de Egalitate. 

Un reportaj de Gabriela Ursu
Imagine de Vlad Glinjan