În timp ce rezultatele alegerilor din Rusia au fost condamnate în Occident, reacția din Asia, Africa și America Latină arată că se așteaptă în continuare o dinamică globală. Alegerile au subliniat „profunzimea represiunii” din Rusia, potrivit ministrului britanic de Externe David Cameron, în timp ce departamentul de stat american a spus că închiderea și descalificarea oponenților înseamnă că procesul este „incredibil de nedemocratic ”.
Comentariile liderilor din Europa și SUA au fost însă în contrast puternic cu mesajele de felicitare care au venit din țări din Asia, Africa și America Latină.
Aceste reacții contrastante subliniază decalajele geopolitice care au fost scindate mai larg de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în urmă cu doi ani, declanșând o criză în relațiile cu Occidentul.
Președintele Chinei, Xi Jinping, s-a grăbit să-l felicite pe Putin pentru victoria sa, spunând că Beijingul va continua să promoveze parteneriatul „fără limite” pe care l-a încheiat cu Moscova chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, potrivit The Guardian.
Victoria lui Putin a fost sărbătorită și de liderii din America Latină care au fost istoric în dezacord cu SUA. Experții spun că izolarea Rusiei de vest nu a făcut decât să o apropie de țări precum Cuba și Venezuela.
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a numit rezultatul „un indiciu credibil că populația rusă sprijină gestionarea țării [de către Putin]”.
Victoria lui Putin a fost primită cu căldură și în mai multe țări din vestul și centrul Africii, care sunt conduse de junte după o serie de lovituri de stat din 2020 – inclusiv Mali și Niger.
Președintele Iranului, Ebrahim Raisi, și-a felicitat omologul său rus pentru câștigul său „decisiv”, a informat presa de stat.
„Președintele Republicii Islamice Iran, într-un mesaj, l-a felicitat sincer pe Vladimir Putin pentru victoria sa decisivă și realegerea în funcția de președinte al Federației Ruse”, a informat agenția de presă de stat IRNA.
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, i-a trimis lui Putin o scrisoare de felicitare pentru realegerea sa, a informat agenția de știri de stat KCNA.
Liderul Republika Sârpska, Milorad Dodik, a spus că poporul său „a întâmpinat cu bucurie victoria președintelui Putin, deoarece văd în el un mare om de stat și un prieten pe care putem conta mereu”.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, l-a felicitat și pe Putin pentru victoria sa electorală, a declarat luni președinția turcă, adăugând că Ankara este pregătită să servească un rol de mediere între Ucraina și Rusia. Este și unica țară membră NATO care l-a felicitat pe Putin, după ce și-a asigurat încă un mandat la președinția Rusiei.
Biroul de presă al premierului din Ungaria a informat că Viktor Orban i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin prin care l-a felicitat pentru realegerea sa în funcţia de preşedinte al Rusiei. Premierul ungar a subliniat în scrisoare că Ungaria acordă o atenţie deosebită dezvoltării cooperării pragmatice pe care o are cu Rusia. Turcia și Ungaria sunt țările NATO care l-au felicitat pe Putin, după și-a asigurat un nou mandat de șase ani.
Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a transmis felicitări lui Putin pentru realegerea sa. Potrivit agenției oficiale de presă Wafa, Abbas „a dorit președintelui Putin să continue succes în îndeplinirea sarcinilor nobile care i-au fost încredințate și în atingerea obiectivelor și aspirațiilor lui și ale poporului rus prietenos”.
Liderul palestinian a lăudat în continuare sprijinul Rusiei pentru poporul palestinian.
Felicitările au primit ecou și de prietenii Kremlinului din: Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Egipt, Nicaragua sau Burkina Faso. Lista urmează să fie completată.
În același context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că: „Nu poate fi vorba despre alegeri libere și corecte atunci când oponenții adevărați sunt înlăturați din cursă. Atunci când unii sunt puși la închisoare, iar alții sunt alungați din țară. Atunci când represiile sunt atât de mari încât oamenilor le este frică să vorbească sau atunci când în presa liberă nu mai rămâne nimic.
Acest lucru nu e democrație și nu este ceea ce vrem să construim aici. Tocmai din acest motiv noi vrem să fim stat membru al Uniunii Europene, să nu ajungem vreodată să vedem aici, în R. Moldova ce vedem astăzi în Federația Rusă.
Sigur - organizațiile internaționale, cu competențe în domeniu, vor da aprecieri. Acest fapt nu e democrație și alegere conștientă și liberă a cetățenilor. Noi vrem ca cetățenii noștri să aleagă liber și conștient. Democrația noastră poate fi protejată în Uniunea Europeană”.
