19 martie 2024, ora 20:03

O masă caldă poate aduce fericire și zâmbete pe chipurile celor nevoiași. Astăzi, am întâlnit peste 100 de bătrâni care au venit să ia prânzul de la una din cantinele sociale din Chișinău. Împovărați de griji și neajunsuri, bătrânii ne-au spus că hrana pe care o primesc aici îi ajută să supraviețuiască. Asta pentru că pensia, care în majoritatea cazurilor, nu depășește trei mii de lei, abia le ajunge pentru comodități și medicamente.

Galina Gardan are 75 de ani. Femeia a lucrat în sistemul medical mai bine de 30 de ani, iar acum locuiește singură. Spune că pentru munca sa din toți acești ani, acum primește o pensie de 2600 de lei, care abia de îi ajung pentru facturi și medicamente, iar hrana care i se oferă aici este o mare salvare pentru ea.

„Foarte gustoasă și mă bucur tare deoarece este un ajutor foarte mare și o economie mare pentru mine, dacă nu ar fi această mâncare nu știu cum m-aș descurca și cum aș exista.”

În aceeași situație s-au pomenit și alți semeni de-ai săi. Chiar dacă au muncit din greu toată viața, la bătrânețe au rămas singuri și neajutorați. De hrană au nevoie zilnic, iar cantina socială le oferă acel prânz cald care îi ajută să supraviețuiască, iar pentru asta fiecare bătrân este recunoscător.

A decedat și copii nu am avut, sunt singuratic, toată viața am fost și sunt nevoit să vin aici unde ni se oferă mâncare gustoasă, la timp. Mă ajută mult și nu doar pe mine, cred că pe toți” 

Soția a decedat, este în ceruri, iar eu sunt singur. Uneori eram sătul, dar alteori flămând. De când am începu să vin aici totul este bine, ne dau mâncare și nu mai îndur foamea.” 

„Uneori ne mai și alintă cu salam gustos, cu turte duci, mere.„

De prânzuri calde beneficiază persoanele care au peste 70 de ani și care locuiesc singure și au o pensie mai mică de 3000 de lei. Maria Botnariuc este coordonatoarea cantinei sociale Regina Pacis de peste 13 ani, în tot acest timp, femeia spune că a reușit să interacționeze cu fiecare beneficiar, le cunoaște poveștile de viață, dar și greutățile cu care se confruntă zilnic.

„La cantină ajung doar oamenii care sunt într-o situație dificilă, oameni singuratici, oameni în etate, oameni care au venituri foarte mici. Îi cunosc pe fiecare în parte, dacă este un număr mare, pot să greșesc ceva, dar repede îmi aduc aminte numele, familia, de unde vine, ce studii ale, unde a activat.”

Zilnic, aproximativ 200 de persoane primesc mese calde la cantina socială. Numărul lor ar putea crește, dacă mai multă lume ar sprijini cauza financiar, susțin reprezentanții fundației.

„Aceste prânzuri le putem pregăti datorită donatorilor, dar și persoanelor care sunt mereu alături de noi. Înainte de Paște, cantina noastră, tradițional, pregătește pachete consistente pentru toți bătrânii din cadrul cantinei sociale și în acest sens rugăm oamenii să se alăture cauzei noastre, fie să ne contacteze, fie prin intermediul mecanismului de două procente, dacă sunt persoane fizice angajate în câmpul muncii, pot redirecționa aceste două procente pentru cauza noastră.”

Cantina Socială „Papa Francisc” își are începuturile încă în anul 2003, când a fost deschis proiectul „Punctele de distribuție a prânzurilor calde”. În baza acestora, în 2011 a fost deschisă cantina socială propriu-zisă. De la începuturile sale și până astăzi, cantina a distribuit sute de mii de prânzuri nevoiașilor din Chișinău.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?