21 martie 2024, ora 13:44

Țările europene nu trebuie să facă aceeași greșeală pe care a făcut-o Estonia înainte de cel de-al Doilea Război Mondial și să investească masiv în apărare pentru a nu fi luate prin surprindere, a declarat premierul acestei țări înaintea unei reuniuni a liderilor Uniunii Europene.

Vorbind cu un grup restrâns de jurnaliști, înainte de summitul de două zile de la Bruxelles, unde sprijinul acordat Ucrainei și apărarea europeană vor fi pe primul loc pe ordinea de zi, Kaja Kallas a argumentat că unele țări europene ar putea fi vizate de Rusia în cazul în care Ucraina ar pierde războiul, scrie Euronews.

„Dacă nu vrem ca acest război să meargă mai departe, trebuie să-i ajutăm cu adevărat pe ucraineni să se apere. În mod clar, nu este în joc doar (arhitectura de securitate europeană), ci și arhitectura de securitate globală.

Dacă ajutăm cu adevărat Ucraina, nu trebuie să ne facem griji cu privire la cine va urma. Dar, dacă Ucraina cade, atunci, va exista o pauză de câțiva ani și vom vedea acest lucru la o scară mai largă, mai ales atunci când nu investim în apărare. (...) Dacă Ucraina cade, va fi în toată Europa”, a spus ea. 

Ea a cerut țărilor care aparțin coaliției Ramstein, care include membri NATO, UE și alte 15 state din întreaga lume, să angajeze 0,25% din Produsul Intern Brut pentru ajutorul militar Ucrainei. Acest lucru, a argumentat ea, „ar contribui foarte mult la victoria Ucrainei asupra Rusiei”.

În context, ea a îndemnat și țările europene să-și consolideze propriile sisteme de apărare, făcând paralele cu perioada interbelică.

Liderii Uniunii Europene se reunesc joi, 21 martie, într-un nou summit la Bruxelles. Unul dintre principalele subiecte va fi despre extinderea UE. Astfel, se așteaptă să fie prezentat de către Comisia Europeană un raport scris cu privire la Bosnia și Herțegovina și să prezinte evaluări orale cu privire la R. Moldova și Ucraina.

Totodată, este puțin probabil ca liderii UE să ia o decizie privind confiscarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în favoarea Ucrainei. Ungaria s-ar opune folosirii acestor fonduri pentru a cumpăra arme pentru Forțele Armate ale Ucrainei.

10 ianuarie 2025, ora 10:07

Președinta Maia Sandu și-a depus declarația de avere pentru anul 2024. Potrivit documentului, șefa statului nu mai are cont în banca din SUA, a indicat mai multe cheltuieli pentru deplasări de serviciu peste hotare, comparativ cu anul 2023, dar și un salariu anual mai mic cu circa 1.500 de lei.

Potrivit declarației de avere plasate pe site-ul ANI, Maia Sandu a ridicat în 2024 un salariu de la Președinție de 244.931 de lei, adică circa 20.410 de lei lunar, în comparație cu 263.407 de lei sau aproape 21.950 de lei pe lună, cât a declarat în 2023.

Șefa statului a mai declarat diurnă pentru deplasări în străinătate în valoare de 100.176 de lei, mai mult cu circa 4.000 de lei față de anul trecut.

Totodată, președinta a indicat același apartament cu o suprafață de 74,5 metri pătrați de la Buiucani, pe care îl are în proprietate din anul 2003 și care ar valora circa 440.000 de lei.

Față de anul 2023, Maia Sandu nu mai are depozitul de 300 de dolari dintr-o bancă americană declarat în 2023. Șefa statului are doar un singur cont, la o bancă din Chișinău, unde sunt depozitați 5.123 de lei.