Liderii Uniunii Europene se reunesc joi, 21 martie, într-un nou summit la Bruxelles. Unul dintre principalele subiecte va fi despre extinderea UE. Astfel, se așteaptă să fie prezentat de către Comisia Europeană un raport scris cu privire la Bosnia și Herțegovina și să prezinte evaluări orale cu privire la R. Moldova și Ucraina.
Totodată, este puțin probabil ca liderii UE să ia o decizie privind confiscarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în favoarea Ucrainei. Ungaria s-ar opune folosirii acestor fonduri pentru a cumpăra arme pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a declarat o sursă citată de Deutsche Welle.
Referitor la subiectul extinderii Uniunii Europene se așteaptă să nu se intre în detalii și doar să facă un bilanț al progreselor înregistrate până în acel moment, potrivit primelor concluzii ale summitului consultate de Euractiv.
În ultimul proiect de concluzii, se așteaptă ca liderii UE să „decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina”.
Totodată, ca urmare a prezentării proiectelor de cadre de negociere pentru Ucraina și R. Moldova, Consiliul European urmează să fie invitat să avanseze lucrările, se mai arată în textul consultat de Euroactiv.
Potrivit interlocutorului DW, subiectul privind extinderea UE ar fi unul controversat la moment.
„Există state membre care se opun ca deschiderea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova să înceapă sub președinția belgiană a UE”, a spus el, refuzând să precizeze la ce țări se referă.
Totodată, potrivit unui diplomat european de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, există o înțelegere comună în rândul majorității țărilor UE că fondurile confiscate ar trebui să redirecționate pentru a cumpăra arme și muniții pentru armata ucraineană.
„În acest moment, Ucraina are nevoie de mai mulți bani pentru arme și, din păcate, nu pentru reconstrucție. Iar noi ne străduim să facem totul pentru a evita noi distrugeri în Ucraina”, a declarat el.
Aceeași sursă a menționat că Ungaria susține că banii ar trebui să meargă pentru orice altceva decât pentru arme pentru Forțele Armate Ucrainene.
Președinția belgiană a UE va dura până la 1 iulie, după care va fi preluată de Ungaria.
Mai mult, liderii UE vor discuta despre securitate și apărare, inclusiv despre: nevoia Europei de a-și spori gradul de pregătire pentru apărare, modalitățile de consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare a UE, măsurile suplimentare necesare pentru ca industria de apărare să devină mai rezilientă și mai competitivă.
Totodată, va fi abordată situația din Orientul Mijlociu, migrația, dar și preocupările actuale din sectorul agricol. Mai mult, se vor aborda prioritățile pentru semestrul european 2024.
În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei.
Consiliul a salutat progresele substanțiale înregistrate de R. Moldova în atingerea obiectivelor care stau la baza statutului său de țară candidată, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al desfășurării de atacuri hibride împotriva R. Moldova înseși.
Consiliul a recunoscut, de asemenea, că R. Moldova a demonstrat un angajament clar față de procesul său de reformă. Pentru a continua să înainteze pe calea aderării, progresele durabile și tangibile în materie de reforme, în special în domeniul statului de drept, al justiției și al drepturilor fundamentale, sunt de o importanță crucială pentru R. Moldova.
De asemenea, Consiliul a încurajat R. Moldova să continue să acționeze pentru o reformă profundă a justiției, inclusiv a procesului de verificare, și să consolideze instituțiile relevante în lupta împotriva corupției.
În acest sens, R. Moldova trebuie să obțină un bilanț solid de anchete și condamnări, inclusiv în cazuri de nivel înalt.
Consiliul a subliniat importanța continuării reformelor economice transformatoare, a cooperării sectoriale și a integrării R. Moldova pe piața internă a UE pentru realizarea de noi progrese în reformele din sectorul economic și financiar.
Acestea ar trebui realizate pe baza acordului de asociere UE-R. Moldova și a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre UE, Georgia, R. Moldova și, respectiv, Ucraina.
După trei luni, Comisia Europeană a prezentat cadrele de negociere, documente de aproximativ 20 de pagini și cele 35 de capitole de negociere care trebuie să fie aprobate de statele membre înainte de începerea discuțiilor oficiale.
Atât R. Moldova cât și Ucraina au sperat că o conferință interguvernamentală (CIG), care să marcheze deschiderea oficială a discuțiilor cu ambele țări, să aibă loc în luna martie.
Cu toate acestea, ambele decizii necesită unanimitate, ceea ce, în opinia diplomaților UE, va fi dificil de obținut joi între liderii UE.
