28 martie 2024, ora 19:13

Deputații Partidului Șor, scos în afara legii, vor cere anularea alegerilor locale din toamna anului trecut. Asta spune Marina Tauber, după ce Înalta Curte a declarat neconstituțională legea care interzice persoanelor afiliate fugarului penal Ilan Șor să candideze la funcții publice. 

De cealaltă parte, CEC-ul sugerează că acest lucru este puțin probabil, deoarece scrutinul din noiembrie a fost declarat legal. Nici măcar deputații BCS nu par să creadă în șansele lui Șor de a obține anularea alegerilor, pentru că vorbesc doar de nevoia de a schimba legislația în raport cu hotărârea Curții Constituționale.

„În aceste circumstanțe declarăm că imediat după publicarea hotărârii motivate a Înaltei Curți, demarăm procedurile juridice pentru a contesta rezultatele alegerilor locale din anul 2023. Vom solicita anularea rezultatelor și organizarea noilor alegeri locale, cu participarea tuturor candidaților posibili în condiții egale și democratice”, a declarat deputata Marina Tauber.

Poziția CEC este, însă alta. Contactat de TV8, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale a precizat că alegerile locale au fost deja declarate legale, sugerând că nu există temei pentru organizarea unui nou scrutin.

„Eu nu vreau să comentez declarațiile politice ale doamnei Tauber. Unica ce vreau să menționez e că legalitatea alegerilor din toamnă deja a trecut filtrul legalității. Cei care au avut obiecții față de aceste alegeri și rezultatele obținute s-au adresat în instanță și inclusiv instanțele de judecată s-au expus”, menționează vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

Iar deputații susțin că Parlamentul trebuie să țină cont de hotărârea Înaltei Curți, pentru a modifica legislația.

„O opinie profesionistă aș avea după citirea părții motivate, pentru că respingerea poate să fie ceva de procedură, poate să fie nu neapărat subiectul pe care-l țintește această hotărâre că e bine sau că e rău, mă rog, hotărârile Curții nu prea contează, dar trebuie de luat ca esență și de luat în calcul, în primul rând de Parlament”,zice deputatul BCS, Grigore Novac.

„Eu consider că decizia noastră a fost corectă, dar acum este decizia Curții, nu o supunem discuției, este irevocabilă. Ceea ce eu vă promit este că noi vom analiza atent această decizie și vom reveni cu modificări în legislație pentru a nu permite bandiților, în continuare, să influențeze procesele politice, să le compromită”. a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Amintim că acum două zile, Înalta Curte a declarat neconstituțional articolul din lege care interzice oamenilor afiliați fugarului penal, inclusiv deputaților din fostul partid Șor, să candideze la funcții publice. Formațiunea a fost declarată neconstituţională în iunie 2023, iar în toamna anului trecut, deputații au făcut modificări la Codul Electoral, prin care au interzis mai multor membri și simpatizanți ai formațiunii să participe la alegeri timp de trei ani. În urma acestei decizii, toate candidaturile depuse de partidul Șansă, la fel controlată de Ilan Șor, au fost anulate. Este vorba despre 652 candidaţi la funcţia de primar în oraşe şi sate şi peste 9.000 de candidaţi la funcţia de consilier. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.