31 martie 2024, ora 17:16

Cât va mai dura tranziția ora de vară – ora de iarnă? Schimbarea orei, care pentru mulți  reprezintă o problemă, a fost  dezbătută la nivelul Uniunii Europene. Deși Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la acest sistem, în urma unui sondaj la care au răspuns milioane de europeni, liderii statelor membre nu au reușit să ajungă la un consens. „Vom rămâne cu ora de vară și cu ora de iarnă pentru mult timp de acum încolo”, a declarat pentru Digi24, europarlamentarul Siegfried Mureșan.

După trecerea la ora de vară azi-noapte, ultima duminică din martie este cea mai scurtă zi din an, cu 23 de ore. 

„Comisia Europeană a făcut un sondaj. Mulți oameni au spus că nu ar trebui să mai trecem de la ora de iarnă la ora de vară și invers. Comisia Europeană a făcut o propunere în acest sens, însă guvernele statelor membre nu s-au putut pune de acord și UE nu poate decide niciodată nimic împotriva țărilor membre, pentru că deciziile la nivelul UE sunt luate în Parlamentul European de o majoritate iar noi în Parlamentul European am spus că am dori să nu se mai facă această trecere. În Parlamentul European a existat o majoritate, însă guvernele statele membre au blocat acest lucru. Dacă guvernele țărilor membre doresc acest lucru, atunci UE va repune propunerea pe masă”, a declarat Siegfried Mureșan.

În ultimul weekend din luna martie, România a trecut la ora de vară 2024. Mai exact, în noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, ceasurile s-au dat înainte cu o oră.

 Revenirea la ora de iarnă se va face pe 27 octombrie. Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

26 decembrie 2024, ora 18:11

Fostul ministru al justiției și fostul șef SIS Vitalie Pîrlog ar fi autorul schemei prin care străinii vizați în dosare penale scăpau de căutare internațională. Despre asta scrie publicația americană Bloomberg care a intrat în posesia unor informații precum că Pîrlog ar fi exploatat o lacună creată chiar de el în 2017 în structura Interpol, iar schema a pus-o în aplicare cinci ani mai târziu.

Mai exact, el a fost cel care a insistat pe faptul ca Interpol să suspende Notificările Roșii pentru infractorii care obțineau statutul de refugiat. Potrivit Bloomberg, schema infracțională i-a adus fostului șef de la SIS și complicilor săi zeci de milioane de dolari. 

Aceasta a fost aplicată în cel puțin în 26 de cazuri în care persoanele erau căutate pentru infracțiuni precum fraude financiare și trafic de droguri.

Corespondenții publicației americane mai scriu că printre clienții care au profitat de schemă se numără un bancher rus și fiul unui fost prim ministru din Kârgâzstan. 

Schema a funcționat timp de jumătate de an, până în momentul în care biroul central al Interpol a pornit o investigație oficială. Nici Pîrlog, nici avocatul său nu au răspuns la e-mailurile și apelurile jurnaliștilor Bloomberg. TV8 a încercat să obțină o reacție, dar telefonul lui Pîrlog era deconectat, inclusiv cel al șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin. 

În dosarul „Interpol” este cercetat inclusiv fostul șef al biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu. Acesta se declară nevinovat.