Dictatorul belarus, Aleksandr Lukașenko, a aprobat amendamente la legea privind președinția belarusă pe 3 ianuarie, garantând imunitatea oricărui fost președinte al Belarusului și introducând reguli mai stricte cu privire la cine este eligibil să devină președinte.
Lukașenko, singurul președinte al Belarusului, a venit la putere în 1994. De asemenea, el s-a declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din august 2020, la care niciun observator independenți nu a putut participa și au fost urmate de o represiune brutală împotriva protestatarilor pro-democrație. Rezultatele au fost declarate frauduloase de SUA și UE.
Svetlana Tihanovskaia, care a candidat împotriva lui Lukașenko și a fost considerată că a câștigat votul popular, a fost forțată să plece din țară și trăiește în exil. Ea a fost condamnată în lipsă la 15 ani de închisoare în martie 2023.
Modificările aduse legii înseamnă că un candidat la președinție trebuie să fie cetățean belarus cu vârsta de peste 40 de ani, care a locuit permanent în Belarus timp de cel puțin 20 de ani înainte de alegeri. Un belarus cu naționalitate străină sau cu permis de ședere în străinătate este acum interzis de la alegere.
Legea acordă, de asemenea, imunitate de urmărire penală pentru președintele belarus după plecarea acestuia din funcție.
Imunitatea este acordată suplimentar membrilor familiei unui fost președinte. Președintele și familia președintelui vor menține accesul la același nivel de îngrijire medicală, securitatea statului și transport, chiar și după ce președintele își va părăsi funcția.
Fostul președinte va primi o indemnizație lunară egală cu 100% din salariul președintelui, pensie de stat pe viață, asigurare și acoperire medicală și o opțiune de a obține dreptul de proprietate asupra unei reședințe de stat alese.
După părăsirea președinției, președintelui i se va acorda și un loc pe viață în camera superioară a parlamentului.
