02 aprilie 2024, ora 10:00

Imaginea copiilor săraci poate avea mai multe interpretări, dar are și câteva puncte comune. Dacă e să facem un portret al copilului sărac, obținem următoarele trăsături. De cele mai dese ori, este un copil care locuiește la sat. Provine dintr-o familie numeroasă, este crescut de un singur părinte. Preponderent, părintele este șomer sau lucrează cu ziua, iar din cauza venitului modest nu îi poate oferi lucrurile elementare. De regulă, copilul sărac nu are acces la servicii medicale de calitate. Mâncarea pe care o consumă este puțină sau sărăcăcioasă, iar din această cauză poate suferi de anemie și de alte afecțiuni. Sărăcia este mai acută în sate, unde 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie. Fiecare dintre noi se poate implica pentru a reduce din lipsurile cu care se confruntă aceștia. Cum mai exact, vedeți în reportajul de mai jos. 

„Copilul care trăiește în sărăcie este preponderent din mediul rural, dintr-o familie cu mulți copii, de multe ori familie monoparentală, de multe ori părinții fie nu sunt angajați pentru că nu sunt locuri de muncă în localitate, fie că nu au nivelul de educație solicitat pentru un anumit post de muncă, din acest considerent probabil sunt angajați sezonier sau muncesc în jurul casei. Bineînțeles că acest lucru nu poate să asigure tot ce le trebuie copiilor ca să crească sănătoși”, ne-a spus președinta CCF Moldova, Liliana Rotari.

Copiii care nu au mâncare bogată în proteine riscă să fie mai mici de statură, pot suferi mai des de anemie. Pe lângă o sănătate mai precară, au și dificultăți în procesul de studii. 

„Fiecare dintre noi are dreptul să ajungă unde-și dorește. Sărăcia împiedică acest succes. Dacă nu are cărțile necesare, dacă nu au jucării, dacă familia nu conștientizează cât de importantă este să stârnească curiozitatea, copilul nu va mai încerca nimic”.

Sărăcia însă este foarte diferită, ne mai spune președinta organizației „Copil, Comunitate, Familie”, care, de 20 de ani, desfășoară mai multe programe dedicate susținerii familiilor nevoiașe și a copiilor aflați în situații de risc.

„Sărăcia nu înseamnă întotdeauna foame, dar de multe ori înseamnă alimentație nepotrivită pentru copil, insuficientă pentru copil, înseamnă că poate copilul nu are acces la cărți, jucării, poate nu are hainele potrivite pentru sezon, și atunci se întâmplă că vedem în noiembrie copii care poartă șlapi peste ciorapi, sau care poartă haine nepotrivite iarna când e foarte frig, poartă niște geci de toamnă. Deci lucrurile astea, așa cum ziceam, sunt diferite fețe ale sărăciei, nu este foarte simplu că nu avem ce mânca, murim de foame. Nu știu dacă nu e cinic să spun așa, dar din fericire, în Moldova nu avem familii care chiar îndură foame care le-ar pune viața în pericol, dar sănătatea da. Sărăcia este foarte interesantă: e și o cauza, dar și o consecință. Nu am avut educație, suport, am fost abuzată, nu voi reuși să-mi găsesc un loc de muncă. Sărăcia nu este neapărat doar oamenilor care au fost săraci cu generațiile. Dacă a trăit abuziv, la fel poate ajunge în sărăcie”.

„Nivelul sărăciei în rândul copiilor este în creștere. Sunt datele disponibile pentru anul 2022, cum a fost acest fenomen în 2023 vom afla în luna mai, când Biroul Național de Statistică va prezenta datele noi. Așadar, în mediul rural, 4 din 10 copii sunt săraci. Dacă ar fi să ne imaginăm o clasă cu 20 de copii, atunci am avea 8 copii care trăiesc în greutăți. În orașe, situația arată puțin mai bine, unde circa 14 la sută dintre copii sunt nevoiași”.

O analiză a impactului indemnizațiilor pentru copii și a ajutorului social asupra sărăciei copiilor a arătat că împreună acestea au redus rata sărăciei cu aproape 5%. Însă, nu toți beneficiază de ajutor din partea statului. 

„Nu pot spune, dar presupun că nu merg până la capăt cu actele. E nevoie să te înregistrezi la oficiul de muncă. Multă lume nu vrea să facă lucrul acesta. Intervine necunoașterea, nerealizarea. Pot fi acte de identitate pierdute, distruse”.

„Sunt mai multe moduri de a ajuta familiile nevoiașe. O posibilitate este și campania Rostul Postului, aflată în desfășurare în această perioadă. Voi explica, prin propriul exemplu, cum funcționează aceasta. Pentru început, trebuie să intrăm pe site rostulpostului.md. Aici ni se deschide un restaurant virtual, cu mai multe feluri de bucate. Fiecare are un preț. Alegem ce ne dorim, le tragem pe o masă virtuală și ne uităm la suma pe care o vom avea de achitat. Dacă îți pare puțin, mai poți adăuga un fel de bucate și invers. Când suntem gata, începem să plătim pentru așa zisa-consumație”.

„Cu cardul, prin transfer de card, se face la CCF Moldova, noi vom ajuta familii din mediul rural care se confruntă cu sărăcia, dar care vor să iasă din această situație. Vom ajuta familiile care vor să amenajeze sere pentru acei care au loc lângă casă, vom procura pui, căprițe, nutrețuri. Puieți, răsaduri. Vom ajuta ca familiile să poată să-și crească mâncarea, să aibă ce pune pe masă copiilor, iar surplusul să-l poată vinde ori să-l schimbe”, a spus președinta CCF Moldova, Liliana Rotari.

De la începutul campaniei, pe parcursul a șapte ani, din donații s-au adunat aproape un milion de lei. Pe de altă parte, Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că întreprinde un șir de măsuri, menite să reducă gradul de sărăcie în rândul copiilor și să îmbunătățească nivelul de trai al familiilor nevoiașe. 

„Printre cele mai importante măsuri prin care Guvernul, prin ministerul Muncii, se numără majorarea anuala a indemnizației unice la naștere, dublă față de anul trecut, stabilirea unei indemnizați de 1000 de lei, indiferent dacă este asigurată sau nu. Suntem preocupați și de starea copiilor rămași fără ocrotire părintească”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Diana Blanaru.

Un alt suport considerabil pentru susținerea copiiilor din Republica Moldova este memorandumul de înțelegere, semnat de UNICEF cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în vara anului 2022. Documentul este valabil până în decembrie 2026 și prevede acordarea asistenței tehnice pentru consolidarea sistemului de protecție a copilului, inclusiv a serviciilor sociale oferite acestora.

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii 

Imagine de Vlad Glinjan 

Montaj de Constantin Niculae 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan