Dacă credeați că doar în Republica Moldova se vorbește prea mult în limba rusă și doar la noi s-a cerut autonomie în unele regiuni, atunci greșiți. O situație similară a fost și găsim încă în Estonia, o țară care se află deja de 20 de ani în Uniunea Europeană. TV 8 a mers în orașul estonian Narva, care este situat la frontiera cu Federația Rusă și este în prezent cel mai rusesc oraș din Uniunea Europeană și din blocul țărilor NATO . Cum este viața oamenilor acolo și cu ce provocări se confruntă autoritățile aflați în următorul subiect, care face parte din seria de reportaje despre Estonia.
„Ne aflăm în orașul estonian Narva la frontiera cu Federația Rusă. Peste doar 170 de metri, dincolo de râul Narva, este orașul rusesc Ivangorod. Narva este al treilea oraș din Estonia ca mărime după numărul populației și se deosebește prin faptul că aici locuiesc cei mai mulți vorbitori de limba rusă din întreaga Uniune Europeană. În 1993, după ce s-a destrămat Uniunea Sovietică, iar Estonia și-a declarat independența, provocatorii ruși au organizat un referendum privind crearea unei autonomii în interiorul Estoniei. Scrutinul însă a eșuat”.
„Haideți să vedem cum trăiesc oamenii aici, dacă mai tind spre Federația Rusă și cum s-a schimbat viața lor după aderarea Estoniei la Uniunea Europeană".
În orașul Narva din nord-estul Estoniei, este practic imposibil să găsești pe stradă un vorbitor de limba estonă sau engleză. Toți vorbesc în limba rusă. Orașul are o populație de 54 de mii de oameni dintre care, 86 la sută sunt de etnie rusă. Katri Raik a fost primar în acest oraș în perioada 2020-2023, iar între 2018 și 2019 a fost ministru de Interne al Estoniei. Ea spune că, în ultimii trei ani, Uniunea Europeană a investit în modernizarea orașului și îmbunătățirea vieții locuitorilor peste 100 de milioane de euro.
"Narva și-a schimbat aspectul exterior, avem școli noi, drumuri noi, trotuare, parțial am renovat blocurile de locuit. S-au deschis fabrici, uzine cu susținerea UE, dar întotdeauna se poate mai mult. Multe s-au schimbat în bine, oamenii nu vor să plece de aici.”
Și populația care locuiește aici spune că schimbările care s-au produs odată cu aderarea la Uniunea Europeană sunt mai mult decât evidente.
„Se trăiește bine, m-am născut aici, pentru mine personal probleme economice nu sunt. Sunt probleme sociale, dar toți s-au obișnuit”.
„- Spune-ți vă rog peste râu este Federația Rusă, orașul Ivangorod, se văd diferențele?
- Ooo, diferențele sunt imense, merg des la cumpărături sau primesc colete de la mama. Nu pot spune că totul este rău în Rusia, dar, spre deosebire de Narva, sunt diferențe. + Cu timpul, bineînțeles că e mai bine, infrastructura, transportul public alte probele din oraș”.
Totuși, am întâlnit și oameni care spun că viața lor în orașul Narva nu prea s-a schimbat de când țara a aderat la Uniunea Europeană.
„Nu știu, eu nu am simțit nimic și trăiesc aici de mult timp, din anul 1978. După institut am venit aici, la Narva. Eu, de exemplu, nu văd nimic, cum a fost ,așa și este”.
Sunt și ruși care spun că se trăiește foarte bine în acest oraș, dar că ar fi și mai bine dacă nu li s-ar cere să învețe și limba acestei țări.
„În Narva la general este foarte bine de trăit, dar este o presiune pe vorbitorii de limba rusă. Acum mulți sunt concediați că nu cunosc limba estoniană la nivelul minim de bază. Dar cine dorește o poate învăța”.
După începutul războiului din Ucraina, cetățenii ruși nu mai pot merge în Estonia, iar estonienii au nevoie de viză pentru călătoriile în Rusia. Totuși, mulți dintre etnicii ruși care locuiesc în Narva, dețin pașaportul gri, deoarece nu au nici cetățenie rusă, nici estoniană. Asta le aduce mai multe avantaje decât dezavantaje și de aceea unii nici nu se grăbesc să învețe estoniana, pentru a obține pașaportul acestei țări.
„Dă posibilitatea să mergi prin Europa foarte liniștit și Rusia a dat posibilitatea celor cu pașaport gri să meargă fără nicio viză acolo. De aceea pentru oamenii care trăiesc aici pașaportul gri nu este un dezavantaj, ci dimpotrivă un avantaj”.
Zilnic, sute de oameni din Narva trec podul de la frontiera dintre Uniunea Europeană și Rusia. Unii merg acolo la muncă, alții pentru a cumpăra produse mai ieftine sau să-și viziteze rudele.
„Oamenii ies din autobuz, trec frontiera pe jos și se urcă în alt autobuz . Merg după cumpărături, sunt care lucrează în Ivangorod. Dimineața, la ora 9, cum e acum, întotdeauna la frontieră este lume”.
„Oamenii trăiesc bine aici. - De ce se duc în Ivangorod ?- Mulți merg doar la magazine, pentru că e mai ieftin și vizitează rudele, dar trăiesc aici că e mai bine”.
De la întâi septembrie 2024, în toate școlile din această țară, inclusiv din acest oraș rusesc, Narva, lecțiile vor fi predate doar în limba estonă. Regula va fi introdusă inițial doar în clasele primare. Iar autoritățile de la Tallinn încearcă să mai angajeze profesori și să-i motiveze pe cei din sistem, care predau în rusă, să treacă la predarea materiilor în limba estonă. Se vor alege în schimb cu o majorare salarială consistentă.
„Din septembrie vor fi clasele 1-4, ulterior se vor adăuga celelalte clase, astfel ca până în 2032 în școli să se predea exclusiv în limba estonă. Este o decizie a statului să le ofere un spor salarial de 50 de procente profesorilor care predau în limba estoniană, sau o pot vorbi la nivelul necesar și deja eu ca angajator le ofer bonusuri, un pachet motivațional”.
Pentru a motiva studierea mai intensă a limbii estone, recent în orașul Narva a fost construită o școală modernă pentru 400 de elevi. Investiția a fost de 15 milioane de euro și a fost făcută în mare parte cu suportul Uniunii Europene. Instituția este dotată după cele mai înalte standarde europene și dispune de săli digitalizate, bibliotecă, laboratoare și chiar o sală de teatru.
„Aici este o sală de clasă mobilă, elevii își pot pune aici ghiozdanul, pot avea o tabletă sau laptop. Au de asemenea o tablă inteligentă, interactivă. Dacă au nevoie să lucreze în grup ei pot ușor face acest lucru deplasându-se cu scaunul, după care care se pot întoarce la locul lor”.
„Aici e biroul directorului, iar aici este camera profesorilor, aici ei se pot odihni, pot discuta. După cum vedeți este un spațiu deschis, dacă un elev are nevoie de un profesor îl poate găsi foarte ușor, dacă au nevoie de director pot vedea dacă el este ocupat sau nu”.
Elevii din familiile rusești spun că acest mediu modern și prietenos îi motivează să învețe mai ușor limba estoniană.
„Inițial nu cunoșteam prea bine limba, dar după ce am început să fiu alături de colegii mei estonieni, să vorbesc cu ei, comunicarea în limba estonă m-a ajutat foarte mult. Cred că sunt condiții bune pentru a învăța limba estonă”.
Persoanele mai în vârstă spun însă că, pentru ei, e deja cam târziu să se apuce să învețe limba țării în care locuiesc.
„- Știți expresia: Este bine acolo unde nu suntem noi. Dar acolo unde suntem noi, neapărat sunt unele probleme, nu poate să fie totul bine, dar nu avem de ce ne supăra, este bine.
- Ați învățat estoniana?
-Nu, nu suntem pensionare cu cine aveam să vorbim, suntem în totalitate oraș de ruși.
- Nepoții noștri învață și deja știu”.
Am avut posibilitatea să vorbim și cu unii jurnaliști estonieni, care reflectă problemele din țară, dar și din orașul Narva.
„Eu cea mai mare parte a vieții mele am trăit în Uniunea Europeană, am o altă gândire. Dar oamenii mai în vârstă, care sunt mai atașați de propaganda rusă, au viziuni diferite. Totuși, sunt sigură că 80 -90 la sută din oamenii din Estonia înțeleg că nivelul de viață aici este mult mai ridicat ca în Rusia, datorită că suntem în UE. Obținem finanțări foarte bune și poți să dezvolți diverse proiecte pe banii UE, situația s-a îmbunătățit”.
Precizăm că, în perioada sovietică, Narva și Ivangorod au fost un singur oraș.
