08 aprilie 2024, ora 10:00

Escrocheria „victima implicată în accident” a fost cea mai populară formă de înșelătorie anul trecut. Fenomenul a luat amploare primăvara, iar până la sfârșitul anului, valoarea totală a prejudiciului a fost de 18 milioane de lei. Și acum, deși aceste cazuri sunt aduse des în lumina publică, mai există persoane care ajung pe mâna escrocilor. Până să devină populară la noi, schema a fost folosită des în alte țări europene, cum ar fi Germania sau România. De cele mai dese ori, poliția reușește să pună mâna pe escroci, dar cel mai greu este returnarea banilor. Am discutat cu șeful poliției naționale, de la care am aflat că în acele țări escrocheriile au avansat, iar infractorii folosesc inteligența artificială, prin care creează imaginea falsă a unei anumite persoane. Putem deduce că în curând s-ar putea și aici să asistăm la asemenea tehnici pentru a înșela victimele. 

„Noi la ziua de astăzi am trecut la o nouă formă, dacă anterior când vorbeam despre escrocherii vedeam cumva contactul direct între persoane prin care se realiza această escrocherie, în zilele actuale deja forma a trecut la una mult mai performantă și este mai mult legată de raza on-line-ului”, a spus șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

Escrocheriile în mediul online sunt printre cele mai răspândite forme de înșelare și deposedare a oamenilor de ultimii bani pe care îi au. Schemele sunt dintre cele mai diverse, dar oricum sunt împrumutate din alte țări, unde au făcut mii de victime. Un exemplu este celebra schemă „rudă implicată în accident”. 

„Sunt diferite metode de escrocherie prin mediul de comunicare sau on-line, cea mai răspândită care în anul 2023 a avut o creștere semnificativă, unde prejudiciul doar în acest compartiment cu ruda în accidentul rutier, acolo unde ești contactat de cineva și îți comunică că iată, cineva apropiat, fiu, fiică a nimerit în accidentul rutier și începe foarte rapid să prelucreze victima, suma prejudiciului doar anul trecut, de când s-a început de prin luna mai, până la finele anului a ajuns la optsprezece milioane de lei. Sunt sume colosale, acesta este fenomenul cel mai răspândit care a fost în anul 2023. Cumva el mai persistă și la moment, dar nu în acea amploare”.

Săptămânal, poliția înregistrează asemenea fraude, în mare parte victime fiind persoane în etate.

„Doar săptămâna trecută prin intermediul acestui fenomen, am avut situații în care una din persoane a transmis două sute patruzeci de mii de lei, altă persoană a transmis opt mii de euro și o mie de dolari, altei persoane i s-au cerut două sute de mii de lei, dar nu avea cheile de la seif și a dat seiful cu trei sute patruzeci de mii de lei. Ca să înțelegem, este și o formă de prelucrare psihologică, dar persoana trebuie să raționalizeze la acele momente că situația nu este lucidă. Cu regret, în mare parte victime ale acestei forme de escrocherii sunt persoanele în etate”.

O parte dintre infractori sunt din afara Republicii Moldova, fiind responsabili de coordonarea și ghidarea schemelor. Alți suspecți locuiesc în țară, dar sunt persoane certate cu legea și încearcă să-și asigure un venit rapid, prin înșelarea altor oameni. Șeful Poliției Naționale dă asigurări că toate cazurile sunt documentate și sunt descoperite. Mai dificilă este însă recuperarea banilor. 

„Cu regret în marea majoritate a cazurilor acești bani fie ajung la anumite persoane care i-au dat, i-au împărțit, i-au cheltuit, au plecat peste hotare. Iar într-un final ca să încerci să faci recuperarea, ipotetic să admitem o persoană aflată în penitenciar care a comis o escrocherie. Se demonstrează de unde a fost, cine a jucat rolul acesta și cine a asigurat procesul de escrocherie. Dar ajungi la momentul când să asiguri procesul de recuperare a prejudiciului și nu ai absolut nimic ce recupera, deoarece el nu are nici casă, nici mașină, nici bunuri, nici nimic. Deci ești în situația în care omul care a fost prejudiciat așteptă cumva recompensarea prejudiciului pentru că au fost la urma urmei, bunurile sale. Dar iată că aici este mult prea problematic”.

Poliția anticipează că noile tehnologii, generate prin inteligență artificială, vor schimba din nou formele escrocheriilor. Așa cum deja se întâmplă în multe țări ale Uniunii Europene.

„Mai nou apare o nouă formă de escrocherie, acolo unde este preluată sau remodelată inclusiv vocea presupusei persoane care a nimerit în accidentul rutier. Deja în unele state chiar și europene s-a preluat chiar și imaginea facială, unde se lucrează prin imagini video deja. - Vă referiți la inteligența artificială? - Inteligența artificială, exact. Vedem că lucrurile cumva progresează pe compartimentul acesta, anume în scopul escrocilor de a beneficia ilegal de acest fenomen”.

Și dacă multe alte categorii de infracțiuni au înregistrat o descreștere, numărul de escrocherii s-a majorat semnificativ.

„Aspectul de escrocherie a crescut la șaizeci de procente. Dacă la celelalte categorii de infracțiuni Republica Moldova a înregistrat o scădere esențială, vorbim aici de infracțiuni contra vieții și sănătății, vorbim despre infracțiuni sexuale, infracțiuni de ordine și securitate, atunci escrocheriile datorită acestor fenomene care au fost intens răspândite în ultimii doi ani de zile, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă”.

Ce trebuie să facă cetățenii în astfel de situații? 

„Cetățenii trebuie să cunoască, să se asigure că în astfel de situații mai bine închizi, apelezi tu din nou persoana care se prezintă a fi fecior, fiică, nepot, pe acel număr de telefon pe care tu cunoști că îl deține, nu de pe un număr de telefon străin de pe care ai fost apelat”.

Escrocheriile au mai scăzut din intensitate în primele trei luni ale anului în desfășurare. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, sunt cu circa 70 de cazuri mai puțin. Autoritățile explică descreșterea fenomenului prin organizarea campaniilor de informare, prin care oamenii sunt îndemnați să apeleze la 112 ori de câte ori primesc apeluri stranii și să nu dea datele conturilor bancare străinilor.

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan