Atacurile armatei ruse asupra Ucrainei nu contenesc. Noaptea trecută, sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au distrus 20 de drone de atac lansate de Rusia, a declarat comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk. 

Dronele au fost distruse deasupra regiunilor Nikolaev, Odesa, Herson, Dnipropetrovsk, Poltava, Vinița și Lvov. Oleșciuk a adăugat că Rusia a lansat, de asemenea, patru rachete sol-aer din sistemele S-300, dar nu a precizat ce s-a întâmplat cu acestea.

UPDATE Forțele ucrainene au distrus un lansator portabil de rachete Grad-P pe care rușii l-au folosit pentru a lovi orașul Oceac din regiunea Nikolaev. Depozitul lor de muniție a fost și el distrus, a anunțat Marina Ucraineană pe Facebook.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat liniile defensive consolidate cu fortificaţii ridicate recent în provincia nord-estică Harkov ca pregătire pentru o eventuală ofensivă majoră a armatei ruse, aceasta fiind o zonă în care atacurile şi bombardamentele ruseşti s-au intensificat în faţa unei armate ucrainene aflate în criză de oameni şi muniţii, relatează marţi agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres. După eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, trupele Kievului se confruntă cu asalturi ruseşti pe fronturile de nord-est, est şi sud, în faţa cărora armata ucraineană a început să sape tranşee şi şanţuri anti-tanc şi să amenajeze structuri defensive, cum ar fi blocurile piramidale de beton denumite „dinţi de dragon”, pentru a stopa înaintarea ruşilor şi a nu le permite acestora să străpungă frontul.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU) l-a suspendat șeful departamentului de securitate cibernetică din cadrul agenției, Illia Vitiuk, urmând ca acesta să fie trimis pe front, în așteptarea rezultatelor unei anchete după ce publicația de investigații Slidstvo.Info a scris că oficialul a încercat să mobilizeze un jurnalist al trustului ca răzbunare pentru o anchetă jurnalistică ce îl viza, relatează Ukrainska Pravda.

UPDATE Europa trebuie să se pregătească pentru un posibil război, un conflict la scară largă pe continent depășind granițele Ucrainei „nemaifiind o ficțiune”, a avertizat, marți, șeful diplomației europene, Josep Borrell, citat de FT. „Rusia este o amenințare pentru Europa”, inclusiv prin războiul purtat împotriva Ucrainei, dar și prin atacurile hibrid împotriva statelor membre UE, a declarat Josep Borrell, marți, într-un discurs la Bruxelles. „Războiul ne dă cu siguranță târcoale. Un război convențional de mare intensitate în Europa nu mai este ficțiune”, a continuat el. Este pentru prima oară când Înaltul Reprezentant european, originar din Spania, a vorbit în termeni atât de clari de amenințarea rusească, scrie Digi24.

UPDATE Centrala nucleară ucraineană Zaporojie a fost marţi din nou atacată cu o dronă, a anunţat pe Telegram conducerea instalată de Rusia la această centrală, atac confirmat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit căreia situaţia acolo este în continuare „extrem de gravă", relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres. Potrivit mesajului conducerii centralei, o dronă a lovit sala de teste pentru reactoare a centralei, fără a provoca pagube. Rusia acuză armata ucraineană pentru acest atac, al treilea efectuat cu drone asupra centralei Zaporojie în ultimele zile, potrivit Moscovei. De partea sa, Ucraina neagă orice implicare şi acuză la rândul său Rusia, despre care mai afirmă că a transformat centrala „într-o bază militară”. Între timp, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a postat pe reţeaua socială X un mesaj în care afirmă că a fost informată despre acest atac şi că „explozia raportată corespunde observaţiilor echipei AIEA" care se află la faţa locului. „Nu există o ameninţare directă pentru securitatea centralei de data aceasta, dar ultimul incident subliniază din nou situaţia extrem de gravă”, a afirmat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.

UPDATE O şedinţă extraordinară a Consiliului Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), convocat de Rusia, va avea loc joi la Viena, pentru a discuta atacurile asupra centralei atomice ucrainene de la Zaporojie, conform mai multor surse diplomatice citate de Reuters, informează Agerpres.

UPDATE Cel puțin 54 de prizonieri de război ucraineni au fost executați de soldații ruși, a declarat marți șeful Departamentului pentru crime de război din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei, Iurii Belousov, transmite The Kyiv Independent.

UPDATE Bașcana Evghenia Guțul a revenit la Moscova, la o lună de la ultima vizită. De data aceasta, a fost însoțită de președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov și au semnat cu o bancă rusească un acord pentru ca găgăuzii să-și poată deschide, de la distanță, conturi în Rusia. Kremlinul ar încerca să folosească actori pro-ruși din Moldova pentru a destabiliza democrația, a împiedica integrarea europeană a Moldovei sau chiar „pentru a justifica operațiuni hibride sau convenționale viitoare împotriva Moldovei”. Este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care a comentat câteva declarații ale bașcanei pentru presa rusă.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că atenţia se concentrează acum asupra apărării orașului Harkovului, al doilea ca mărime din țara vecină, relatează news.ro. „Atenţia se concentrează acum asupra oraşului Harkov: situaţiei energetice şi a sprijinului acordat oamenilor şi întreprinderilor din oraş şi din regiune. Ne maximizăm eforturile pentru a zădărnici planurile Rusiei împotriva Harkovului. Împreună cu partenerii noştri, lucrăm la consolidarea apărării aeriene”, a transmis Zelenski într-un mesaj adresat către ucraineni.

UPDATE Discuțiile cu oficialii ruși nu mai sunt în interesul Franței, a declarat ministrul afacerilor Externe al țării, Stephane Séjourné. De cealaltă parte, Moscova îi acuză pe acei politicieni care cer intervenția în Ucraina că „se joacă cu focul”, totul cu referire la președintele francez Emmanul Macron. "Astăzi nu este în interesul nostru să vorbim cu oficialii ruși, deoarece comunicatele care apar și rapoartele care sunt făcute sunt minciuni", a declarat ministrul, citat de publicația Le Monde. El a menționat că dialogul va putea fi reluat doar după revenirea unui anumit nivel de încredere. "Și, în primul rând, va fi necesar să vedem evoluția evenimentelor pe frontul militar din Ucraina. Până acum, nu este cazul", a adăugat Séjourné, potrivit Știripesurse.

UPDATE O rachetă anti-navă Neptun lansată de Ucraina a fost distrusă deasupra Mării Negre, iar patru drone au fost doborâte deasupra regiunilor Belgorod și Voronej, a anunțat marți Ministerul rus al Apărării, citat de Reuters. Ocupanții ruși continuă să desfășoare operațiuni de asalt pe linia frontului. În total, în ultimele 24 de ore au avut loc 56 de ciocniri militare. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat pe Facebook că în direcțiile Seversky și Slobozhansky inamicul menține o prezență militară în zonele de frontieră, desfășoară activități de sabotaj pentru a preveni transferul trupelor noastre în direcții amenințătoare și crește densitatea bariere explozive de mine de-a lungul frontierei de stat. În direcția Liman, soldații noștri au respins un atac inamic în zona satului Terny, regiunea Donețk, unde inamicul, cu sprijinul aviației, a încercat să spargă apărarea ucraineană.

UPDATE Statele membre ale UE și deputații europeni au convenit luni să reînnoiască scutirea de taxe vamale pentru importurile de produse agricole din Ucraina, sub rezerva unor restricții mai stricte, dar fără un plafon pentru grâu, potrivit AFP. Acordul, care a fost aprobat în mod oficial de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE în cursul serii, prelungește scutirea tarifară acordată acestei țări devastate de război pentru încă un an, până în iunie 2025. Ca răspuns la aceste îngrijorări, textul, care mai trebuie să fie aprobat de eurodeputați și supus votului final al miniștrilor din UE-27, prevede un cadru strict.

UPDATE Rusia a cerut Kazahstanului să fie pregătit să-i livreze 100.000 de tone de benzină în cazul unei penurii agravată de atacurile şi întreruperile de producţie provocate de dronele din Ucraina, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters.

UPDATE Elveția își propune să găzduiască un summit global de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei la mijlocul lunii iunie, cu 80-100 de țări invitate să participe, a informat Bloomberg pe 8 aprilie, citând persoane familiare cu chestiunea, relatează Kyiv Independent. Se așteaptă ca participanții să discute formula de pace în 10 puncte a Kievului și să creeze un document comun despre ceea ce trebuie făcut pentru a restabili suveranitatea Ucrainei.

UPDATE Ministerul de Externe al Danemarcei a anunțat un ajutor de 5,8 milioane de dolari pentru infrastructura energetică a Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă din 8 aprilie, relatează Kyiv Independent. Anunțul a venit în timpul vizitei ministrului danez al Energiei, Lars Aagaard, la Kiev. Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială (IfW Kiel), care urmărește ajutorul internațional pentru Ucraina, Danemarca a oferit aproape 9,5 miliarde de dolari Ucrainei, devenind al doilea cel mai mare susținător financiar ca procent din PIB.

Preşedintele Volodimir Zelenski susține că războiul din Ucraina este ceva ce ține de dictatorul rus, Vladimir Putin, și depinde de voința personală a acestuia. Mai mult, Ucraina nu este dispusă să își cedeze teritoriul liderului rus Vladimir Putin. Șeful comuniștilor din Rusia se teme că Trump va ataca Moscova după ce termină operațiunile din Iran. 

Vizita de joi a lui Volodimir Zelenski la București este un moment important în relația dintre România și Ucraina, spune la RFI eurodeputatul român Dan Barna. El atrage atenția că dacă Rusia câștigă războiul, următoarea țintă ar putea fi România. Volodimir Zelenski se duce vineri la Paris. Între timp, războiul din Orientul Mijlociu par să dea bine economiei Rusiei, dar oamenii lui Putin pregătesc măsuri de austeritate.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu este dispusă să își cedeze teritoriul liderului rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor și a compromisurilor făcute până acum pentru a opri războiul. Ucrainenii nu au încredere în Rusia, mai ales atunci când vine vorba despre compromisuri politice sau militare, scrie Adevărul.

UPDATE Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a răspuns la întrebarea jurnalistului dacă Rusia va exista după Putin și în ce condiții situația pentru Ucraina s-ar putea îmbunătăți. Potrivit șefului statului ucrainean, liderul de la Kremlin a concentrat puterea în jurul său de-a lungul multor ani. „Cred că este greu pentru o singură persoană să controleze o țară atât de mare, chiar și cu experiența Rusiei. Dar nu știu, nu sunt sigur că, pe termen scurt, chiar este așa. Mă întreb dacă cineva ar putea controla totul așa cum controlează acum Putin? De aceea, cred că va fi greu să găsești un alt Putin cu aceleași abilități și aceleași resurse”, a afirmat Zelenski. Totuși, a adăugat preşedintele, acest lucru nu înseamnă că la conducere va veni neapărat o persoană cu o altă viziune sau alte valori. „În acest sens, nu există certitudini. Persoana care va prelua conducerea după Putin va fi, cel mai probabil, de același tip. Dar nu sunt sigur că va fi suficient de puternică pentru a controla absolut tot. De aceea, cred că o altă persoană se va concentra mai mult pe provocările interne”, a subliniat Zelenski.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Paris unde vor discuta, între altele, „mijloacele vizând întărirea presiunii asupra Rusiei” după patru ani de război, „în special prin lupta împotriva flotei sale fantomă”, a anunţat joi Palatul Elysee, citat de AFP, transmite Agerpres. Cei doi lideri „vor discuta de asemenea despre condiţiile unei păci juste, durabile şi vor evalua angajamentele luate în cadrul Coaliției de Voinţă privind garanțiile de securitate”, a precizat preşedinţia franceză. Aliaţii Ucrainei, reuniți în cadrul aceste coaliții de 35 de ţări, au cerut pe 24 februarie Rusiei să fie de acord cu „o încetare a focului necondiționată”, chiar dacă Emmanuel Macron s-a declarat cu această ocazie „foarte sceptic” privind posibilitatea de a ajunge la „pace pe termen scurt”.

UPDATE Liderul partidului KPRF (n.red. Partidul Comuniștilor din Federația Rusă), Gennad Ziuganov, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA și că, în perspectivă, va reprezenta o amenințare pentru Rusia. El a făcut această declarație pe 11 martie, în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat, scrie „Parlamentarskaya Gazeta”. „În ceea ce privește lupta pentru supraviețuire, acum se luptă Iranul. Noi vom fi următorii. Uitați-vă la strategia lui Trump: pe primul loc este China, pe al doilea suntem noi, pe al treilea este Iranul”, a declarat Ziuganov. Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în Golful Persic demonstrează că „măștile imperialismului american au căzut”, iar politica SUA a fost caracterizată de Ziuganov ca „agresiune, violență și lipsă totală de principii”, scrie Digi24.

UPDATE Escaladarea conflictului dintre Iran și Statele Unite a provocat turbulențe pe piețele globale de energie și a dus la creșterea prețului petrolului. După ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol, a fost perturbat în urma atacurilor din regiune, analiștii spun că Rusia ar putea avea de câștigat. În acest context, cererea pentru petrolul rusesc crește, iar Moscova ar putea obține venituri mai mari din exporturi, potrivit Kyiv Independent.