22 aprilie 2024, ora 10:00

Pe lângă bisericile din lemn, cu o valoare istorică inestimabilă, Republica Moldova adăpostește și alte comori. Printre ele se află și un conac, construit la începutul secolului XX, pe moșia unor boieri de origine poloneză, în satul Soloneț, raionul Soroca. În perioada Uniunii Sovietice, această clădire a fost naționalizată și transformată în școală pentru copiii care aveau tulburări de comportament. În curte, au fost construite clădiri noi. Cu timpul, școala a fost închisă, iar acum ar urma să ajungă la Ministerul Muncii, după reforma Restart. Clădirea încă mai are un potențial turistic. Găsim aici un beci de dimensiuni impresionante, conacul propriu-zis și un parc, cu specii rare de copaci.

„Știu că a fost un boier foarte bogat, foarte bun la inimă. Adică oamenii din împrejurimi lucrau la dumnealui, iar după strânsul roadei, li se achita atât în bani, cât și în cereale. A avut două fete, cu păreri de rău, fetele n-au mai avut urmași. Ultima fată a decedat în 1996, în România cu titlul de cucoană. A fost publicată în ziar chiar. Atât cunoaștem”, a spus administratorul Jan Manolii.

Pentru perioada în care a fost construit, conacul boierului polonez Biojovschiz era dotat cu utilități pe care unele gospodării nu le au nici astăzi.

„Avea canalizare, apă centralizată. - Povestiți-mi puțin despre traseul rețelei, cum aducea el apă aici? - Dar cum? Sunt fântânile și în ziua de azi, apa se scurgea într-un rezervor mai mare, din rezervor se pompa în rezervoarele de sus, pe urmă venea apa centralizată pe teritoriu. Noi până în ultimul timp neam folosit de apeductul făcut de pe timpul boierului”.

Asemeni altor clădiri importante, în perioada sovietică, și aceasta a fost folosită de stat după necesitățile vremii. Perioada modernă a adus multe alte modificări asupra conacului, ultima intervenție fiind la nivel de ferestre, care au devenit termopane.

„Piatra a fost adusă de la Cosăuți, Egoreni, piatră cioplită în cinci fețe. Vedeți în partea dreaptă turnul s-a păstrat, în partea stângă s-a fărâmat, adică timpul și vremea și-au făcut treaba. Cred că așa meșteri nu mai sunt. - Dar în perioada sovietică el cum a fost folosit? - Când activa școala specială el a fost folosit ca depozit, pentru legume, fructe. Localnicii care au fost mai în vârstă spun că are la o sută de ani, construcțiile date, moara, beciul, conacul boieresc și parcul. „Aici este, noi am astupat ca să nu se vadă. Este de al wc, venea aici și se ducea în canalizare. Când s-a prăbușit oamenii s-au speriat, că oare ce e acolo? -Credeau că este o comoară? - Da, cred că. Iată aici e baia. E făcută de ruși în 64, vedeți cum se... - Se prăbușește. - Iar asta e făcută la 100 de ani, tencuiala e făcută rusească, dar clădirea nu are nici o crăpătură. Dar celelalte...toate sunt”.

De-a lungul anilor, clădirea a avut mai multe destinații și mai mulți proprietari. Astăzi, pare că nimeni nu o mai vrea.

„Pe timpul războiului a fost deschis lazaret, ba chiar avem și un mormânt frățesc, dacă l-ați observat la intrare. Adică avem un pilot rus care a fost îngropat pe teritoriu. După al Doilea război Mondial au fost aduși copiii dificili. Prin hotărâre de guvern a fost deschisă școala specială... Colonie. Până în 64 a fost colonie. Pe urmă s-a reprofilat în școala specială pentru copii dificili, care a funcționat până în 2010. În 2010 a fost lichidată. - Și din 2010 nu s-a mai întâmplat nimic aici. - A fost o tentativă de a deschide un centru de plasament pentru copii. De la bun început era în gestiunea ministerului de învățământ. Pe urmă, în 2010, când a fost instituția dată lichidată, a fost transmisă Consiliului raional. În ultimul timp, cum am înțeles, trebuia s-o transmită înapoi la Ministerul Muncii. Nu știu ce s-a primit, nu s-a primit, încă negociază sau îl transmit înapoi Consiliului raional sau rămâne la Ministerul Muncii”.

Clădirea are 12 camere, baie și toaletă în interior și toate construcțiile au fost făcute de meșteri aduși special din Lituania. Parcul conacului este de o frumusețe rară, iar oricine ajunge aici savurează liniștea naturii. 

„Da, niște specii de plop rar, în Moldova în câteva localități sunt, copacii foarte mari, adică groși. Câțiva putrezi au căzut. Este unul jos, dacă doriți să-l vedeți. Așa și localnicii numesc aleea, Aleea boierilor. Se spune că boierul fuma luleaua și seara ieșea la plimbare, cât aprindea focul. Mergea pe alee până acolo, apoi se întorcea. Oamenii așa și o numesc, aleea boierului”.

Vechiul conac și celelalte clădiri din satul Soloneț aparțin Consiliului raional Soroca, dar fuseseră date în folosință, prin comodat, Centrului multifuncțional de servicii sociale „O șansă”. După reforma Restart, această instituție a ajuns în administrarea ministerului Muncii și Protecției Sociale. Însă, după inventarierea bunurilor, ministerul a decis că nu are nevoie de conacul din Soloneț și a cerut consiliului rezilierea contractului. Am telefonat președintele consiliului raional Soroca, pentru a afla dacă există planuri privind conacul și celelalte imobile învecinate, dar Veaceslav Rusnac nu ne-a răspuns la telefon.

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan