24 aprilie 2024, ora 23:47

Operațiunile de căutare a unei persoane dispărute sunt adesea complicate și tărăgănate din cauza restricțiilor legislative. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu susține că de multe ori, procesele durează mai mult decât și-ar dori atât oamenii legii, cât și societatea, deoarece la tot pasul sunt necesare tot felul de proceduri mai degrabă birocratice. A fost și cazul căutării Anei-Maria, tânăra de 19 ani, găsită moartă după ce a urcat într-o mașină de ocazie. Pentru fiecare acțiune de urmărire penală, au fost necesare diverse acorduri în scris sau încheieri ale instanței de judecată.

„A fost un volum foarte mare de muncă din primele zile. Cu părere de rău, nu aveam toate posibilitățile și pârghiile fiindcă pentru supunerea interceptării anumitor telefoane nu o poți realiza fără încheierea instanței de judecată la cazul respectiv”, a declarat Viorel Cernăuțeanu în ediția de miercuri, 24 aprilie, a emisiunii „Moldova Gândește LIVE” de la TV8.

Șeful Poliției Naționale a subliniat că una din piedicile majore atunci când caută un om dispărut este imposibilitatea de a avea acces direct la camerele de supraveghere a spațiului public. 

„Cu părere de rău, anumite restricții legislative ne pun cumva în barieră. De atâtea ori am cerut posibilitatea ca poliția să aibă acces la orice cameră video amplasată într-o localitate. Cu atât mai mult dacă nu avem de ce ne teme”, a spus Viorel Cernăuțeanu.

O altă piedică majoră pe care o întâmpină oamenii legii la căutarea unui dispărut este necesitatea unei decizii de judecată privind localizarea telefonului victimei și a descifrărilor de pe dispozitiv.

„Aceste aspecte au fost solicitate dar cumva se interpretează că ar fi o imixtiune prea mare în viața privată a oamenilor”, a precizat Viorel Cernăuțeanu. 

Iar asta nu e tot. În cazul asasinării Anei-Maria, activitatea poliției ar fi întâlnit și alte impedimente.

„Când am ajuns deja cu cunoștințe clare despre ceea ce s-a întâmplat, automat am fost blocați, ni s-a spus că până vine avocatul, nu o sa aveți niciun acces și nu o aveți dreptul de a ridica A, B și C de la locul crimei”, a explicat Viorel Cernăuțeanu. 

Ana Maria, tânăra de 19 însărcinată în luna a șasea a fost găsită moartă după o săptămână de căutări într-o râpă dintr-o fâșie forestieră din raionul Telenești. Ea a fost căutată de sute de oameni. Ultima dată camerele de supraveghere au surprins-o în timp ce se urca într-o mașină de ocazie. 

Luni, procurorii au anunțat că, preliminar, ea a murit din cauza unei traume cranio-cerebrale deschise. Totuși, expertiza urmează să stabilească cauza exactă a decesului, deoarece pe copul tinerei au fost găsite mai multe urme de tortură. Oamenii legii urmează să se stabilească și dacă în corpul ei nu au fost introduse substanțe psihotrope. 

Pe acest caz urmează să fie inițiat un dosar penal pentru omor intenționat. Singurul suspect în acest caz, un fost polițist de 45 de ani, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Acesta se declară nevinovat și nu colaborează cu ancheta. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la 20 de ani de închisoare sau chiar detenție pe viață. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?