Război în Israel, ziua 206. Președintele Palestinei susține că  SUA ar fi singura țară care poate împiedica atacul asupra Rafah. În replică,Washingtonul a transmis că Israelul a fost de acord să asculte viziunea SUA vizavi de această ofensivă, scrie Evz.ro. Președintele palestinian a menționat că orice atac i-ar putea determina pe palestinieni să fugă din Gaza. Autoritatea Palestiană nu este prezentă în Gaza, enclava fiind sub conducerea Hamas din anul 2007. âmbătă, ministrul de externe al Israelului a afirmat că Israelul ar putea opri operațiunile militare dacă ar fi încheiat un acord privind eliberarea ostaticilor.

UPDATE Curtea Penală Internaţională (CPI) se pregăteşte să emită mandate pe numele liderilor israelieni şi Hamas în legătură cu Războiul din Fâşia Gaza, declară cinci oficiali israelieni şi străini, relatează The New York Times. Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi alţi oficiali israelieni de rang înalt ar putea fi inculpaţi de CPI, care examinează  totodată emiterea unor mandate pe numele unor lideri Hamas, potrivit acestor oficiali. Oficiali israelinei sunt tot mai convinşi că CPI se pregăteşte să emită mandate de arestare pe numele unor oficiali guvernamentali cu privire la acuzaţii legate de războiul cu Hamas, potrivit acestor surse.

UPDATE Premiul Internaţional pentru Ficţiune Arabă a fost acordat unui scriitor palestinian aflat în închisoare în Israel. Scriitorul palestinian Basim Khandaqji, aflat în închisoare, a câştigat Premiul Internaţional pentru Ficţiune Arabă din 2024, pentru romanul său - "O mască de culoarea cerului". Cartea a fost scrisă în închisoarea israeliană unde Basim Khandaqji execută trei sentinţe de închisoare pe viaţă, fiind condamnat pentru terorism.

UPDATE Protestele studenţeşti împotriva războiului din Gaza s-au extins în acest sfârşit de săptămână la zeci de universităţi din Statele Unite şi s-au soldat cu sute de arestări şi cu ciocniri între protestatari şi forţele de ordine, potrivit EFE.

UPDATE Mai multe clădiri din Gaza au fost lovite de rachetele lansate de avioanele israeliene. Cel puțin 20 de palestinieni au murit, anunță medicii din zonă. În paralel, la Cairo începe o nouă rundă de negociere privind obținerea păcii.

UPDATE Premierul Egiptului, Mostafa Madbouly, a dat asigurări luni că găzduirea a peste nouă milioane de refugiaţi de către ţara sa costă statul peste 10 miliarde de dolari anual, transmite EFE. 

UPDATE "Costul direct al găzduirii a nouă milioane de refugiaţi în Egipt este de peste 10 miliarde de dolari pe an şi, desigur, îl asumăm ca guvern, în ciuda crizei economice cu care ne confruntăm", a spus şeful executivului egiptean într-un panel al Forumului Economic Mondial (WEF), organizat duminică şi luni la Riad. Madbouly a făcut acest comentariu într-o conversaţie despre situaţia din Fâşia Gaza şi iminenta invazie israeliană în Rafah, la capătul sudic al enclavei palestiniene şi la graniţa cu nordul Peninsulei Sinai. Aproximativ 1,4 milioane de persoane strămutate de război sunt înghesuite în acel oraş şi, potrivit lui Madbouly, o invazie ar pune "presiune" asupra locuitorilor din Gaza să treacă graniţa în Egipt.

UPDATE Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni că speră că Hamas va accepta o ofertă „extraordinar de generoasă” privind oprirea ofensivei Israelului în Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, transmite agenția AFP.

UPDATE Rabinul-șef sefard Yitzhak Yosef a declarat că succesul Israelului în apărarea împotriva rachetelor lansate de Iran, Hezbollah și Hamas se datorează studenților de la yeshiva (seminare religioase), și nu forțelor de apărare israeliene (IDF), în timpul unui curs de sâmbătă seara, relatează Jerusalem Post.

UPDATE Israelul depune un efort concertat pentru a împiedica potențiale planuri ale Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare împotriva premierului Benjamin Netanyahu și a altor înalți oficiali israelieni, a declarat duminică o sursă guvernamentală israeliană pentru The Times of Israel. Consiliul Național de Securitate al Israelului conduce campania, potrivit sursei citate. Ministerul de Externe este, de asemenea, implicat. „Operăm acolo unde putem”, a declarat un diplomat israelian. Prima sursă a declarat că principalul punct central al temutei acuzații a CPI va fi acela că Israelul „a înfometat în mod deliberat palestinienii din Gaza”.

UPDATE Preşedintele american Joe Biden "şi-a reiterat poziţia clară" privind o eventuală invazie a oraşului Rafah de la frontiera cu Gaza, a anunţat Casa Albă. Un comunicat emis de Casa Albă nu a oferit mai multe detalii despre această parte a conversaţiei. Washingtonul a declarat că nu ar putea susţine o operaţiune la Rafah fără un plan umanitar adecvat şi credibil. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe probleme de securitate naţională, John Kirby, a declarat că Israelul a fost de acord să asculte preocupările şi gândurile SUA înainte de a lansa o invazie.

UPDATE Debarcaderul în construcţie în largul Fâşiei Gaza ar urma să permită în „două-trei săptămâni” să se transporte mai multe ajutoare umanitare către teritoriul palestinian bombardat şi asediat de Israel, a anunţat duminica aceasta Casa Albă, notează AFP. Dar acest transport pe mare nu va putea înlocui convoaiele terestre, a subliniat duminică purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, John Kirby. Această facilitate „va permite cu siguranţă creşterea volumului de ajutor livrat”, dar „nimic nu poate înlocui rutele terestre şi camioanele care intră” în Fâşia Gaza, a declarat John Kirby într-un interviu pentru canalul ABC.

UPDATE Gruparea teroristă dorește încheierea conflictului și retragerea tuturor trupelor israeliene din Gaza. De cealaltă parte a baricadei, Israelul promite că Hamas va fi distrus, iar ostaticii vor fi eliberați. În timpului discursului de la Forumul Economic Mondial din Arabia Saudită, președintele palestianian a cerut Washintonului să intervină în acest sens. „Ceea ce se va întâmpla în următoarele câteva zile depinde de ceea ce Israelul va face cu operațiunea asupra Rafah, deoarece toți palestinienii din Gaza sunt adunați acolo. Cea mai mare catastrofă din istoria poporului palestinian poate să aibă loc atunci”, a explicat Abbas.

UPDATE Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas le-a cerut duminică Statelor Unite să împiedice o invazie israeliană în oraşul Rafah, din sudul Fâşiei Gaza, transmit AFP şi Reuters. ”Facem apel la Statele Unite să îi ceară Israelului să pună capăt operaţiunii de la Rafah, întrucât SUA sunt singura ţară capabilă să împiedice comiterea acestei crime de către Israel”, a declarat Abbas la o reuniune a Forumului Economic Mondial consacrată consecinţelor economice ale războiului din Fâşia Gaza.

UPDATE Secretarul de stat Antony Blinken va merge miercuri în Israel şi Iordania, la o zi după participarea la un summit în Arabia Saudită consacrat rezolvării conflictului israeliano-palestinian, a anunţat duminică Departamentul de Stat american, scrie AFP. Acest turneu a fost anunţat după o discuţie telefonică între preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu, cu privire la negocierile în curs pentru a opri ofensiva israeliană din Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, reţinuţi de la atacul din 7 octombrie.

UPDATE Mişcarea islamistă palestiniană Hamas va răspunde luni unei propuneri de armistiţiu în războiul cu Israelul din Gaza, aflată sub asediu şi ameninţată de foamete, relatează AFP. O reuniune tripartită urmează să aibă loc la Cairo, cu participarea Egiptului, a Qatarului şi a Hamas. Delegaţia Hamas va fi condusă de Khalil al-Hayya, membru al ramurii politice a mişcării pentru Fâşia Gaza, puternic implicat în negocieri, a declarat pentru AFP un înalt responsabil Hamas, sub acoperirea anonimatului.

Autorităţile ucrainene au emis, miercuri, o alertă aeriană la nivel național din cauza rachetelor de croazieră care amenință mai multe zone ale Ucrainei, la o zi după un important atac al forțelor Kievului asupra mai multor regiuni ruse, pe care armata ucraineană l-a declarat „cel mai masiv” atac de la începutul războiului. Ucraina a implementat întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni, în urma unui atac „masiv” cu rachete rusești, conform autorităților. Anunțul a fost făcut miercuri de operatorul rețelei naționale, informează Reuters. Între timp, forțele Moscovei susțin că au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, aflându-se la câțiva kilometri de Pokrovsk, unde se află singura mină de cărbune din Ucraina. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Varșovia miercuri, a anunțat biroul premierului polonez. Între timp, furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală. Kremlinul nu va renunța la obiectivul său de a distruge Ucraina pentru negocieri de pace, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului.

UPDATE Harta publicată de presa din Ucraina arată că traiectoria unei rachete trece peste nordul Republicii Moldova. Totodată, Ministerul Apărării de la Chișinău susține că nu a înregistrat un astfel de caz. „În contextul informațiilor apărute în mediul online privind posibila încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, Ministerul Apărării informează că sistemele de supraveghere a spațiului aerian ale Armatei Naționale nu au înregistrat survolarea neautorizată a spațiului aerian al țării noastre. În urma precizărilor de rigoare efectuate cu țările vecine (România, Ucraina), s-a constatat că radarele din dotare nu au depistat aparate de zbor care să urmeze o astfel de traiectorie”.

UPDATE UE ia în considerare o interdicție treptată asupra gazului natural lichefiat (GNL) rusesc şi noi restricții asupra aluminiului rusesc ca parte a următoarei sale runde de sancțiuni, relatează Bloomberg. UE a început redactarea celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, urmând ca pachetul de măsuri să fie aprobat la 24 februarie, la a treia aniversare a războiului total, potrivit Mediafax.

UPDATE Rusia încearcă să slăbească democrațiile şi să submineze libertatea aliaților, cu sprijinul Chinei, Coreei de Nord şi Iranului, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează EFE, preluată de Agerpres. Fostul prim-ministru olandez a reamintit că, cu cinci luni şi jumătate înainte de următorul summit al liderilor aliați, care va avea loc în iunie la Haga, aceștia trebuie să continue să facă tot ce pot împreună „pentru a ne menține cetățenii în siguranță”. „Pentru a evita războiul, trebuie să ne pregătim pentru el. Este timpul să trecem la o mentalitate de război şi asta înseamnă că trebuie să ne facem apărarea şi mai puternică, cheltuind mai mult pe apărare, producând capacități de apărare mai multe şi mai bune”, a îndemnat el. Rutte a pledat, de asemenea, pentru mai mult sprijin pentru Ucraina „pentru a schimba traiectoria războiului”. „Toţi vrem (ca războiul) să se încheie, dar, mai presus de toate, vrem ca pacea să dureze”, a adăugat el.

UPDATE Distrugerea statului ucrainean, dizolvarea actualului guvern ucrainean, demilitarizarea Ucrainei și o interdicție permanentă privind aderarea viitoare a Ucrainei la NATO, sunt obiectivele cu care Rusia a declanșat războiul în Ucraina în februarie 2022 și nu va renunța la ele pentru negocieri de pace, scrie think thank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului în ultima evaluare a situației de pe front.

UPDATE Rusia a lansat peste 40 de rachete şi peste 70 de drone într-un nou atac masiv care a vizat sectorul energetic al Ucrainei, a anunţat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, informează AFP. „În plină iarnă, ținta rușilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ținte se numără infrastructurile de gaze şi instalațiile energetice care asigură o viaţă normală pentru populație”, a transmis Zelenski pe rețelele sociale.

UPDATE Avioanele de luptă ale armatei poloneze au fost ridicate de la sol miercuri, în timpul atacului ruşilor din Ucraina. Rușii au atacat mai multe regiuni ucrainene, inclusiv cele de la granița cu Polonia, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 80 de drone asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât 58 în 11 regiuni, iar alte 21 au dispărut de pe radar. Resturile dronelor distruse au provocat daune în regiunile Sumî, Kiev, Jîtomîr, Harkov și Cerkasî. Mai multe case, blocuri, mașini și proprietăți civile au fost avariate, dar primele rapoarte nu indică răniți, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Președintele ucrainean a spus că a avut luni o "discuție detaliată" cu omologul său francez, referitoare în special la "sprijin pentru apărare" în războiul împotriva Rusiei, notează publicația franceză Le Point.

UPDATE Industria petrolieră arctică a Rusiei se confruntă cu perturbări majore din cauza sancţiunilor impuse de SUA asupra tancurilor petroliere şi a depozitelor sale, ceea ce a dus la blocarea stocurilor de ţiţei destinate cumpărătorilor din Asia, potrivit unor surse familiare cu logistica acestora, transmite Reuters citat de news.ro.

UPDATE Peste 8.000 de prizonieri ucraineni se află în captivitate, potrivit comunicărilor neoficiale, iar familiile lor devin ținte ale șantajului din partea agenților ruși. În schimbul unor tratamente mai favorabile sau chiar eliberarea deținuților, rușii cer diverse acte de sabotaj. Deși Rusia neagă faptele și acuză Ucraina de practici similare, reporterul BBC a stat de vorbă cu o ucraineancă despre presiunile și amenințările la care a fost supusă pentru a-și proteja soțul, prizonier de război, scrie Digi24.

UPDATE Cei doi soldaţi nord-coreeni capturați de Ucraina nu şi-au exprimat dorința de a cere azil în Coreea de Sud, a declarat luni agenţia de spionaj National Intelligence Service (NIS) din Seul, potrivit Kyiv Post. Dintre cei doi soldaţi RPDC capturaţi de Kiev, unul şi-a exprimat anterior dorinţa de a se întoarce în Coreea de Nord, în timp ce celălalt dorea să rămână în Ucraina, conform unor interviuri anterioare cu soldații, realizate în coreeană şi publicate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE Germania a autorizat forțele armate să doboare drone neidentificate suspectate de spionaj asupra bazelor militare, facilităților industriale și altor infrastructuri critice, potrivit unor surse familiare cu planul, citate de Bloomberg. Noua modificare legislativă permite autorităților locale să solicite intervenția armatei dacă situația o impune. În prezent, legislația permite armatei să tragă doar asupra aeronavelor militare străine în condiții stricte, transmite Mediafax. Drone militare suspecte au fost observate în mai multe rânduri, inclusiv în noiembrie, când o dronă a fost detectată aproape de portavionul britanic Queen Elizabeth în portul Hamburg. În acel incident, armata germană a activat un perturbator de semnal HP-47 „Effektor”, după care drona a părăsit zona.

UPDATE Ucraina a recurs la întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni din cauza atacului „masiv” cu rachete rusești, a anunțat miercuri operatorul rețelei naționale, potrivit Reuters. Ukrenergo a precizat că este vorba de regiunile Harkov, Sumî, Poltava, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Kirovohrad. Ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, a confirmat pe rețelele de socializare că sunt în vigoare „măsuri preventive” care implică sistemul de distribuție de electricitate, potrivit HotNews.

UPDATE Războiul împotriva Ucrainei a dus la pierderea autorității Rusiei în întreaga lume. Moscova a încetat să mai fie un lider în spațiul post-sovietic, susține propagandistul rus Lev Vershinin, care amintește de slăbiciunile lui Putin.

UPDATE Trupele ruse care, își continuă înaintarea în estul Ucrainei, au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, a anunțat marţi Ministerul rus al Apărării, informează Reuters.  

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski face, miercuri, o vizită la Varșovia, în urma a ceea ce Polonia a numit un progres în disputa istorică privind exhumările din timpul războiului, care a avut loc între aliați, a anunțat biroul prim-ministrului polonez, citat de Reuters.

UPDATE Germania este hotărâtă să furnizeze încă 60 de rachete ghidate Ucrainei în vederea consolidării capacităților acesteia de apărare antiaeriană în fața atacurilor forțelor ruse, informează miercuri DPA. Rachetele, în valoare de 60 de milioane de euro, vor fi livrate din stocurile forțelor armate germane (Bundeswehr). Ca urmare a situației dificile a Ucrainei, decizia a fost luată fără ca problema refinanțării să fie soluționată integral.

UPDATE Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, la primele ore ale zilei de miercuri, sirenele de raid aerian sunând în toate regiunile ţării. Primele explozii au fost raportate la Harkiv, în jurul orei 06:00. Armata ucraineană a transmis atunci că a detectat în regiune rachete de croazieră lansate de ruşi. În plus, Rusia a tras rachete balistice din regiunea Belgorod. Cu câteva ore înainte de activarea alertei de raid aerian şi de semnalarea primelor explozii pe teritoriul Ucrainei, Rusia a ridicat un grup de bombardiere strategice Tu-95MS de pe aerodromul Olenia din regiunea Murmansk. Ulterior, rachete ruseşti au fost detectate în regiunile Harkiv, Sumi, Herson, Mikolaiv și Kirovohrad. La ora 06:59, postul public Suspilne a transmis că apărarea antiaeriană a Ucrainei operează în apropiere de Cerkasi. Cu câteva minute înainte de notificarea respectivă, Forțele Aeriene Ucrainene au îndemnat populaţia din Cerkasi să se adăpostească, deoarece o rachetă de croazieră se îndreaptă în direcția oraşului, scrie Rador.