Justiția penală din țara noastră se face în continuare selectiv, iar legea nu se aplică în mod egal pentru toți. În același timp, devine tot mai evident că actul justiției este influențat de un grup de interese din interior, care are susținerea unor reprezentanți din partea Guvernului. Sunt concluziile celui de-al treilea raport de monitorizare a selectivității justiției penale, elaborat de Fredoom House. Autoarele studiului sunt experta independentă în domeniul anticorupție, Cristina Ciubotaru și jurnalista TV8, Mariana Rață.
Monitorizarea justiției selective din Republica Moldova în cadrul celui de-al treilea raport a avut loc timp de un an, din februarie anul trecut. În total, a fost analizată evoluția a 58 de cauze penale, dintre care 30 la etapa urmăririi penale, iar 28 - la examinarea în instanță. Autoarele raportului, Cristina Ciubotaru și jurnalista Mariana Rață susțin că s-au descoperit mai multe indicii că Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse unor influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, care are susținerea unor reprezentanți din partea Guvernului. Acest grup a prezentat un interes mai mare față de anumite dosare ale oponenților guvernării, asta în timp ce în cazul altor persoane apropiate acestui grup de influență, comunicarea a fost una deficitară sau chiar a lipsit. Astfel, comunicarea publică pe dosarele de rezonanță a fost selectivă.
„Oponenții politici au și ai grupului de influență din interiorul justiției au avut parte de o mediatizare intensă la etapa de pornire a urmăririi penale, cu percheziții și rețineri filmate de presă, scurgeri din dosare și linșaj public pe canale de telegram. Subiecții afiliați guvernării și grupului de influență din interiorul justiției au avut parte de o atitudine binevoitoare din partea organului de urmărire penală. Procuratura a încercat să ascundă de opinia publică denunțurile sau plângerile asupra subiecților afiliați sau să ofere o mediatizare cât mai redusă”.
„Membrii acestui grup controlau din poziții de conducere toate organele cheie care au conceput și promovat reforma justiției. Dacă nu am fi explicat influența acestui grup asupra justiției, evoluția pe mai multe cazuri nu este clară, în dosarele de rezonanță, ce se întâmplă și de ce unele au evoluat într-un fel, iar altele într-un alt fel din motive aparent lipsite de raționament politic sau raționament procesual- penal obiectiv”.
Un alt fenomen depistat în cadrul studiului este nivelul înalt al scurgerilor de informații în spațiul public.
„Principala sursă din care presa a aflat despre soarta dosarelor penale de rezonanță, din păcate, au fost scurgerile de informații. În mod special în privința dosarelor ce vizează membrii ostili grupului de influență. 46 la sută din cazuri sunt prin scurgeri de informații ajunse în spațiul public”.
Autoarele studiului au semnalat și faptul că, în premieră, au fost influențe asupra Legislativului și Executivului. Instituțiile ar fi efectuat modificări legislative, pentru a avantaja unele persoane anchetate. O altă constatare a studiului este că, în ultima perioadă, a crescut de 15 ori numărul erorilor de pe portalurile și panourile informative ale instanțelor de judecată. Astfel, în unele cazuri, data și ora desfășurării ședințelor au fost indicate greșit. Potrivit autoarelor studiului, cel mai probabil, intenționat- pentru a tergiversa desfășurarea acestora. Acest lucru s-a întâmplat în mare parte în dosarele de rezonanță, unde sunt cercetați oponenți ai guvernării.
„63 la sută din aceste erori se întâmplă în dosarele în care este vizat Veaceslav Platon, într-un dosar în general toate ședințele sunt greșit anunțate.11 la sută în dosarele Gagichevici. Mie mi se pare că asta deja este o schemă, în care din păcate sunt implicate instanțele sau lucrătorii instanțelor. Anunțarea nu face inculpatul, partea apărării și nu o face procurorul, există o înțelegere”.
Studiul conține și o serie de recomandări: partidul politic de la guvernare este îndemnat să trateze cu respect independența actorilor în justiție, fără imixtiuni în activitatea acestora, iar organelor de drept li se cere să comunice echilibrat în toate dosarele de rezonanță. La eveniment au fost prezenți și mai mulți reprezentanți ai Ministerului Justiției, PCCOCS și Procuratura Anticorupție. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a încercat să explice de ce uneori instituția nu face publice toate informațiile despre evoluția proceselor penale.
Iar Ministerul Justiției a precizat că va veni cu o reacție oficială despre constatările făcute în cadrul studiului.
În total, au fost monitorizate 347 de ședințe de judecată. 146 dintre ele au fost amânate sau nu au mai avut loc. Raportul de monitorizare a selectivității justiției penale este la a treia ediție.
