Mii de moldoveni trăiesc cu dispozitive electronice în corp, menirea cărora este să aducă în normă bătăile inimii, iar astfel să evite un atac de cord. În Republica Moldova, implantarea stimulatoarelor cardiace este o formă de tratament ce se aplică de mai mulți ani, inclusiv prin asigurările medicale. Pe an ce trece, aceste dispozitive evoluează, iar purtarea lor devine tot mai comodă. Cu timpul, pacienții pot reveni la activitatea lor obișnuită și chiar să facă sport de performanță. În lume, sunt cunoscute numele unor fotbaliști celebri care, pentru a evita un atac de cord, poartă micile aparate salvatoare.
Este probabil una dintre cele mai tragice scene din fotbalul recent, pe care microbiștii din întreaga lume încă o urmăresc cu emoții. În vara lui 2021, în meciul dintre Danemarca și Finlanda, mijlocașul Christian Eriksen se prăbușește subit la pământ, fără să fi fost lovit. Echipa de medici a venit în grabă și a început manevrele de resuscitare, iar coechipierii au format un zid în timp ce i se acorda ajutor. Fotbalistul a suferit un stop cardiac, din cauza problemelor de inimă, dar a supraviețuit.
„Fiind în ambulanță, am auzit pe cineva întrebând cât timp am fost inconștient. Și răspunsul a fost că 5 minute. E prima ce-am auzit”.
Soluția ulterioară a medicilor a fost să-i implanteze un defibrilator. După recuperare, cu dispozitivul în corp, internaționalul a continuat să joace fotbal. Danezul nu este singurul fotbalist care joacă având încorporat astfel de dispozitive prin care activitatea inimii este adusă la normalitate. Și în Republica Moldova, anual mii de pacienți ajung pe patul de spital unde li se montează stimulatoare cardiace sau defibrilatoare. Astfel de intervenții sunt efectuate și de medicul chirurg, Radu Darciuc.
„Vedeți că stimulatorul este mai mic, el are nevoie de baterii. Defibrilatorul are și o cutie mai mare. Se introduc în corpul pacientului, fie peste mușchiul pectoral, fie deasupra. La copii poate fi plasat aici. Stimulatorul slujește cam 10-12 ani, defribrilatorul 5-10 ani. Un stimulator electric costă, fie la privat, fie prin CNAM, de la 40 la 60 de mii. Un defibrilator - 200 de mii de lei”.
De obicei, implantarea acestor dispozitive durează în jur de o oră.
„Stimulatoarele se implantează de mulți ani în Moldova. Ele devin tot mai mici, mai sofisticate. Sunt intervenții considerate mai simple. În cazul ablațiilor este mai complicat, pentru că mecanismul e mai sofisticat. Pe când la stimulator se montează cablurile și cam gata. Într-o oră intervenția e gata. La ablație e cam 4 ore. Dacă vorbim de stimulatoare, atunci avem 150-200 la centrul nostru, la nivel de țară se fac destul de multe, dar nu atât de multe cât ar trebui. - Se stă în rând? - Nu chiar, adresabilitatea e scăzută. Oamenii nu vor să facă așa intervenții”.
Dispozitivele electronice sunt montate, de regulă, la nivelul toracelui. Medicii indică această formă de tratament pentru cei care suferă de anumite tulburări de ritm cardiac. Cum ar fi pentru pacienții inima cărora bate mai repede sau mai încet decât ar trebui.
„Stimulatorul cardiac are două funcții. Sunt stimulatoare doar stimulatoare și sunt stimulatoare de tip defibrilator. Cele obișnuite monitorizează ritmul, iar dacă timp de o secundă nu bate, așteaptă și apoi face impulsul. În cazul defibrilatoarelor, ele fac șocul și reglează aritmiile. Sunt fotbaliști care poartă defibrilatoare”.
Intervențiile la nivelul inimii, fie că vorbim de montarea stimulatoarelor, ablațiile sau altele, sunt pentru a preveni un infarct miocardic. Infarctul nu este altceva decât desprinderea plăcilor de colesterol, formate în interiorul vaselor de sânge. Este important să știm că atacurile de cord, deseori, nu sunt letale, iar dacă pacienții sau rudele lor conștientizează la timp ce li se întâmplă sunt șanse mari de supraviețuire.
„Mulți pacienți supraviețuiesc, se întâmplă rar, dacă este un vas de calibru foarte mare, atunci poate fi mortal. Unii au șanse să fie resuscitați. În majoritatea cazurilor, pacientul simte dureri mari in piept, în mandibulă, în spate. Este important să fie chemat serviciul 112”.
În majoritatea cazurilor, infarctul poate fi prevenit prin respectarea câtorva reguli simple, cum ar fi o dietă săracă în grăsimi, greutate corporală în normă, mișcare zilnică, renunțarea la fumat sau gestionarea stresului.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini și montaj de Vlad Glinjan