Astăzi este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei. Astfel, comunitatea internațională marchează cea de-a 31-a aniversare de la proclamarea Zilei de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Această zi reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a aduce un omagiu jurnaliștilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia.
Libertatea presei din întreaga lume este amenințată chiar de oamenii care ar trebui să-i fie garanții – autoritățile politice. Acest lucru reiese din cel mai recent Index mondial anual al libertății presei, elaborat de Reporteri fără frontiere (RSF). Această constatare se bazează pe faptul că, dintre cei cinci indicatori utilizați pentru alcătuirea clasamentului, este indicatorul politic care a scăzut cel mai mult, înregistrând o scădere medie globală de 7,6 puncte.
Republica Moldova a coborât trei poziții în topul privind libertatea presei în raport cu anul 2023. Astfel țara noastră s-a poziționat pe locul 31, în timp ce în cu un an înainte a ocupat locul 28 din 180 de țări.
„Mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale. Oligarhii și liderii politici își influențează puternic pozițiile editoriale. La fel ca țara însăși, peisajul media este polarizat și marcat de influența lui Ilan Shor, un oligarh pro-Kremlin care a plecat în exil pentru a scăpa de acuzația de corupție. (...). Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursurilor instigatoare la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia. Confruntate cu un mediu economic dificil și slăbite de prăbușirea pieței de publicitate din cauza războiului din Ucraina, instituțiile media independente sunt lipsite de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Jurnaliştii pot fi ţinta insultelor şi intimidărilor din partea politicienilor. Susținătorii lor recurg uneori la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor”, se relatează în raportul RSF, cu referire la mass-media din țara noastră.
În timp ce 2024 este cel mai mare an electoral din istoria mondială, 2023 au fost și alegeri decisive, în special în America Latină, care au fost câștigate de autoproclamați prădători ai libertății presei și ai pluralității mass-media, precum Javier Milei în Argentina (în scădere cu 26 la 66), care a închis cea mai mare agenție de presă a țării într-un act simbolic îngrijorător.
În Europa de Est și Asia Centrală, cenzura mass-media s-a intensificat într-o mimetizare spectaculoasă a metodelor represive rusești, în special în Belarus (în scădere cu 10 pe locul 167), Georgia (pe locul 103), Kârgâzstan (pe locul 120) și Azerbaidjan (cu 13 pe locul 164). Influența Kremlinului a ajuns până în Serbia (în scădere cu șapte, la 98), unde mass-media pro-guvernamentală poartă propagandă rusă, iar autoritățile amenință jurnaliştii ruși exilați. Rusia (locul 162), unde Vladimir Putin a fost reales în mod nesurprinzător în 2024, continuă să ducă un război în Ucraina (locul 61) care a avut un impact mare asupra ecosistemului media și a siguranței jurnaliștilor.
Scăderea generală a indicatorului politic a afectat și trio-ul aflat în fruntea Indexului mondial al libertății presei. Norvegia, încă pe primul loc, a înregistrat o scădere a scorului său politic, iar Irlanda (a 8-a), unde politicienii au supus instituțiile de presă la intimidări judiciare, și-a cedat poziția de lider Danemarcei (a 2-a), urmată de Suedia – a treia.
Cele trei țări asiatice aflate la capătul Indexului de anul trecut – Vietnam, China și Coreea de Nord – și-au cedat pozițiile în fața a trei țări ale căror scoruri politice au scăzut: Afganistan (cu 44 în scădere în clasamentul politic), care a persecutat jurnaliştii necontenit de la talibani; Siria (în scădere cu opt în clasamentul politic); și Eritreea (în scădere cu nouă puncte în clasamentul politic), care este acum ultima în clasamentul politic și general. Ultimele două țări au devenit zone fără lege pentru mass-media, cu un număr record de jurnaliști reținuți, dispăruți sau ținuți ostatici.
Alegerile sunt adesea însoțite de violențe împotriva jurnaliștilor, ca în Nigeria (locul 112) și Republica Democrată Congo (locul 123). Juntele militare care au preluat puterea în lovituri de stat în Sahel, în special Niger (în scădere cu 19 la 80), Burkina Faso (în scădere cu 28 la 86) și Mali, continuă să-și întărească stăpânirea asupra mass-mediei și împiedică jurnaliştii să își facă muncă. Realegerea lui Recep Tayyip Erdogan în Turcia este, de asemenea, o sursă de îngrijorare: pe locul 158, plasarea țării în Index continuă să piardă puncte.
Site-ul tv8.md este unul dintre cele mai citite portaluri de știri din țară, avem în portofoliu mult mai multe emisiuni, ediții speciale și transmisiuni live ale celor mai importante evenimente din țară, talk-show-uri politice și investigații de rezonanță. TV8 a devenit una dintre cele mai importante instituții media independente din R. Moldova, de unde lunar se informează peste un milion de cetățeni din țară și din diasporă. Acestea sunt unele dintre realizările noastre care nu ar fi fost posibile fără susținerea și suportul donatorilor care au avut încredere în echipa TV8, fapt pentru care le mulțumim pentru încredere.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991.
