De câțiva ani încoace, Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Bălți este mărul discordiei între Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Cei dintâi susțin că aceasta le aparține din punct de vedere legal, deoarece a fost construită cu fonduri românești, în perioada în care actualul teritoriu al Republicii Moldova era parte a României. De cealaltă parte, Mitropolia Moldovei susține că a fost construită cu banii enoriașilor din zona de nord și că au tot dreptul să o utilizeze. În această catedrală slujește acum episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. Într-un interviu pentru echipa „Moldova gândește”, episcopul a declarat că este gata să demonstreze dreptul de proprietate, inclusiv în instanță.
Am ajuns în Bălți, la Catedrala „Constantin și Elena”, și mergem să-l vedem dacă îl găsim pe părintele Marchel să discutăm un pic cu dumnealui. Dar, pentru că nu l-am găsit pe episcopul de Bălți și Fălești, am decis să-l abordăm la telefon.
„Este săptămâna patimilor, săptămâna înainte de sfânta înviere, sfintele Paști. Zilele acestea noi suntem cu altceva ocupați, dar cu jurnaliștii... Nu, nu, atât. Răspunsul meu este nu. La revedere!”
Am mers, mai apoi, la palatul eparhial, în care se află sediul administrativ al eparhiei de Bălți și Fălești. În curte, l-am surprins pe episcopul Marchel, dar care și de această dată a refuzat discuțiile cu noi.
„- Părinte, un minut aveți pentru noi? - Nu, nu băieți. Am spus. Îmi pare că cu dumneavoastră am vorbit la telefon. Deci nu. - Vreau să vă întrebăm despre catedrală, părinte. - Nu, nu, deci am spus nu. - Dar e simplu. Eu vreau să vă întreb, știți că Mitropolia Basarabiei cere dreptul asupra catedralei? - Nu vreau să vorbesc, gata, nu vreau să vorbesc, nici o secundă. - Dar de ce nu vreți să vorbiți? - Nu vreau. - Dar nu filmați, dacă nu se permite să filmați. De ce filmați? - Părinte Marchel, haideți un minut să vorbiți cu noi. - Dragă, nu vreau să pierd timpul în zadar”.
În cele din urmă, episcopul a găsit timp și dorință pentru a discuta pe marginea subiectului despre cine este proprietarul catedralei „Constantin și Elena” din municipiul Bălți, în care el personal oficiază slujbe.
„Catedrala nu e românilor, nu e moldovenilor, în genere - biserica este a lui Hristos. Apartenența aceasta la o eparhie sau la alta, de asemenea este blagoslovită de Dumnezeu pentru o diriguire, dacă vrei, a bisericilor în sensul duhovnicesc al cuvântului diriguire, pentru a fi ordonate unor legi oarecare, și acestea lăsate de la Dumnezeu, și ele în sensul acesta se află în Mitropolia Moldovei, de exemplu în biserica Ortodoxă din Ucraina sau în biserica ortodoxă română”.
Acesta a acuzat Biserica Ortodoxă Rămână de faptul că, atunci când moldovenii au avut mai mare nevoie de ei, au dat bir cu fugiții, abandonând credincioșii și, prin urmare, nu au niciun drept de a pretinde la ceva.
„- A cere? Și eu pot să cer multe. Este vorba că dorința noastră trebuie într-un fel sau altul coordonată cu voința lui Dumnezeu. Dar faptul că noi istoric ne aflăm în componența Mitropoliei Moldovei, cel puțin hai să o luăm de la Gavriil Bănulescu-Bodoni, sfântul ierarh, în 1812-1813, nu este absolut nimic întâmplător. În ceea ce privește intervenția Mitropoliei Basarabiei, atât în 18 până în 40, cât și în 41 până în 44, eu bănuiesc că a fost o încercare pentru poporul moldovenesc, pentru că păstorul cel adevărat nu lasă oile și fuge, cum au făcut ei și în 40 și în 44. Bănuiesc eu că credincioșii, mai bine zis preoții, slujitorii, indiferent de ce rang. Fie diacon, fie preot, fie arhireu - trebuie să împărtășească aceleași probleme, aceleași bucurii precum și scârbe, ca și credincioșii. Dar atunci când eu îmi întorc spatele de la credincioși și-i las cu problemele lor, eu nu cred că aș avea dreptate morală și nu cred că aș fi fără de păcate în așa caz”.
Înaltul prelat a susținut că banii folosiți pentru construcția catedralei nu au fost nicidecum din partea „românilor”, ci din munca și contribuția oamenilor locului.
„- Cum pot sluji în catedrala românească. Nu. Este catedrala ortodoxă și chiar și acele din București, este catedrala ortodoxă. Este catedrala lui Hristos. În ceea ce privește catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, este, după cum știți și voi prea bine, dar nu știu de ce tăceți acest adevăr, că acolo cred că 97/98% toți banii au fost anume din buzunarul țăranilor creștini ortodocși din satele aferente a zonei Bălți-ului, despre care mărturisește însuși Mitropolitul Visarion Puiu. Aceste cuvinte sunt încrustate pe monumentul mântuitorului și-mi pare rău că am ispita aceasta, că o consider totuși ispită”.
Pe de altă parte, preotul Constantin Olariu, secretarul Mitropoliei Basarabiei, l-a contrazis pe episcop, precizând că această catedrală a fost construită în perioada României Mari.
„Catedrala episcopală, cât și casa eparhială a eparhiei de Bălți, a fost construită de episcopul Visarion Puiu. Episcop român, născut la Pașcani, care a fost mai întâi episcop al Bucovinei, iar mai pe urmă a devenit episcop de Bălți în perioada interbelică. Fondurile care au fost alocate pentru catedrala de la Bălți și casa episcopală, au fost fonduri ale casei regale, fond al credincioșilor din fostele eparhii, ale episcopului Visarion Puiu, și, desigur, din banii tuturor românilor, pentru că vorbim de perioada României Mari. Moldovenii de atunci erau români, precum sunt și în ziua de azi, cu toții suntem români. Ea a fost sfințită de însuși episcopul Visarion Puiu”.
Mitropolia Basarabiei susține că a deținut zeci de biserici și care au fost date, de rând cu multe alte imobile, pentru folosință Mitropoliei Moldovei, în urma unui contract de colaborare, inițiat de Ministerul Culturii în 2003. Respectiv, a cerut în instanță întoarcerea clădirilor în posesia statului.
„Au fost făcute mai multe demersuri pentru catedrala episcopală din Bălți. Ea, în momentul de față, este sub proprietatea Ministerului Culturii, ca și marea majoritate a bisericilor din Republica Moldova construite în secolul trecut, fiind patrimoniu de stat. Dar în anul 2004, printr-o hotărâre de Guvern, toate aceste monumente istorice au fost date sub folosința Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldovei. Mitropolia Basarabiei se luptă în instanță pentru respectarea libertății religioase. Acțiunile din instanță nu se referă la restituirea bisericilor către Mitropolia Basarabiei, ci la anularea hotărârii de Guvern ca comunitățile religioase să fie libere și să aleagă sub ce jurisdicție vor să rămână”.
L-am întrebat pe episcopul Marchel ce crede despre procesul intentat în instanță de către Mitropolia Basarabiei, în care este vizată și Catedrala din Bălți. Ne-a spus că, dacă va fi nevoie, se va adresa și el în judecată.
„Eu nu am de gând să o cedez, și asta nu este voința mea, cred că voința mea este în cele din urmă. O să mergem și noi în instanță”.
L-am întrebat pe episcop ce se întâmplă cu acele biserici care trec, împreună cu parohul și comunitatea religioasă, de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Recent, eparhia a rămas fără câțiva preoți.
„- Luăm Răuțel, bunăoară. Oamenii au fost duși în eroare. - Clădirea cine o administrează acum, Mitropolia Basarabiei? - Sigur că da”.
În timp ce mitropoliile sunt în așteptarea deciziei Curții Supreme de Justiție, Mitropolia Basarabiei, pe banii oferiți de Guvernul României, a achiziționat un teren în municipiul Bălți pentru a-și construi o catedrală, iar la fața locului lucrările sunt în toi.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
