04 mai 2024, ora 21:15

De câțiva ani încoace, Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Bălți este mărul discordiei între Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Cei dintâi susțin că aceasta le aparține din punct de vedere legal, deoarece a fost construită cu fonduri românești, în perioada în care actualul teritoriu al Republicii Moldova era parte a României. De cealaltă parte, Mitropolia Moldovei susține că a fost construită cu banii enoriașilor din zona de nord și că au tot dreptul să o utilizeze. În această catedrală slujește acum episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. Într-un interviu pentru echipa „Moldova gândește”, episcopul a declarat că este gata să demonstreze dreptul de proprietate, inclusiv în instanță. 

Am ajuns în Bălți, la Catedrala „Constantin și Elena”, și mergem să-l vedem dacă îl găsim pe părintele Marchel să discutăm un pic cu dumnealui. Dar, pentru că nu l-am găsit pe episcopul de Bălți și Fălești, am decis să-l abordăm la telefon.

„Este săptămâna patimilor, săptămâna înainte de sfânta înviere, sfintele Paști. Zilele acestea noi suntem cu altceva ocupați, dar cu jurnaliștii... Nu, nu, atât. Răspunsul meu este nu. La revedere!”

Am mers, mai apoi, la palatul eparhial, în care se află sediul administrativ al eparhiei de Bălți și Fălești. În curte, l-am surprins pe episcopul Marchel, dar care și de această dată a refuzat discuțiile cu noi. 

„- Părinte, un minut aveți pentru noi? - Nu, nu băieți. Am spus. Îmi pare că cu dumneavoastră am vorbit la telefon. Deci nu. - Vreau să vă întrebăm despre catedrală, părinte. - Nu, nu, deci am spus nu. - Dar e simplu. Eu vreau să vă întreb, știți că Mitropolia Basarabiei cere dreptul asupra catedralei? - Nu vreau să vorbesc, gata, nu vreau să vorbesc, nici o secundă. - Dar de ce nu vreți să vorbiți? - Nu vreau. - Dar nu filmați, dacă nu se permite să filmați. De ce filmați? - Părinte Marchel, haideți un minut să vorbiți cu noi. - Dragă, nu vreau să pierd timpul în zadar”. 

În cele din urmă, episcopul a găsit timp și dorință pentru a discuta pe marginea subiectului despre cine este proprietarul catedralei „Constantin și Elena” din municipiul Bălți, în care el personal oficiază slujbe. 

„Catedrala nu e românilor, nu e moldovenilor, în genere - biserica este a lui Hristos. Apartenența aceasta la o eparhie sau la alta, de asemenea este blagoslovită de Dumnezeu pentru o diriguire, dacă vrei, a bisericilor în sensul duhovnicesc al cuvântului diriguire, pentru a fi ordonate unor legi oarecare, și acestea lăsate de la Dumnezeu, și ele în sensul acesta se află în Mitropolia Moldovei, de exemplu în biserica Ortodoxă din Ucraina sau în biserica ortodoxă română”.

Acesta a acuzat Biserica Ortodoxă Rămână de faptul că, atunci când moldovenii au avut mai mare nevoie de ei, au dat bir cu fugiții, abandonând credincioșii și, prin urmare, nu au niciun drept de a pretinde la ceva. 

„- A cere? Și eu pot să cer multe. Este vorba că dorința noastră trebuie într-un fel sau altul coordonată cu voința lui Dumnezeu. Dar faptul că noi istoric ne aflăm în componența Mitropoliei Moldovei, cel puțin hai să o luăm de la Gavriil Bănulescu-Bodoni, sfântul ierarh, în 1812-1813, nu este absolut nimic întâmplător. În ceea ce privește intervenția Mitropoliei Basarabiei, atât în 18 până în 40, cât și în 41 până în 44, eu bănuiesc că a fost o încercare pentru poporul moldovenesc, pentru că păstorul cel adevărat nu lasă oile și fuge, cum au făcut ei și în 40 și în 44. Bănuiesc eu că credincioșii, mai bine zis preoții, slujitorii, indiferent de ce rang. Fie diacon, fie preot, fie arhireu - trebuie să împărtășească aceleași probleme, aceleași bucurii precum și scârbe, ca și credincioșii. Dar atunci când eu îmi întorc spatele de la credincioși și-i las cu problemele lor, eu nu cred că aș avea dreptate morală și nu cred că aș fi fără de păcate în așa caz”. 

Înaltul prelat a susținut că banii folosiți pentru construcția catedralei nu au fost nicidecum din partea „românilor”, ci din munca și contribuția oamenilor locului. 

„- Cum pot sluji în catedrala românească. Nu. Este catedrala ortodoxă și chiar și acele din București, este catedrala ortodoxă. Este catedrala lui Hristos. În ceea ce privește catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, este, după cum știți și voi prea bine, dar nu știu de ce tăceți acest adevăr, că acolo cred că 97/98% toți banii au fost anume din buzunarul țăranilor creștini ortodocși din satele aferente a zonei Bălți-ului, despre care mărturisește însuși Mitropolitul Visarion Puiu. Aceste cuvinte sunt încrustate pe monumentul mântuitorului și-mi pare rău că am ispita aceasta, că o consider totuși ispită”. 

Pe de altă parte, preotul Constantin Olariu, secretarul Mitropoliei Basarabiei, l-a contrazis pe episcop, precizând că această catedrală a fost construită în perioada României Mari. 

„Catedrala episcopală, cât și casa eparhială a eparhiei de Bălți, a fost construită de episcopul Visarion Puiu. Episcop român, născut la Pașcani, care a fost mai întâi episcop al Bucovinei, iar mai pe urmă a devenit episcop de Bălți în perioada interbelică. Fondurile care au fost alocate pentru catedrala de la Bălți și casa episcopală, au fost fonduri ale casei regale, fond al credincioșilor din fostele eparhii, ale episcopului Visarion Puiu, și, desigur, din banii tuturor românilor, pentru că vorbim de perioada României Mari. Moldovenii de atunci erau români, precum sunt și în ziua de azi, cu toții suntem români. Ea a fost sfințită de însuși episcopul Visarion Puiu”.

Mitropolia Basarabiei susține că a deținut zeci de biserici și care au fost date, de rând cu multe alte imobile, pentru folosință Mitropoliei Moldovei, în urma unui contract de colaborare, inițiat de Ministerul Culturii în 2003. Respectiv, a cerut în instanță întoarcerea clădirilor în posesia statului. 

„Au fost făcute mai multe demersuri pentru catedrala episcopală din Bălți. Ea, în momentul de față, este sub proprietatea Ministerului Culturii, ca și marea majoritate a bisericilor din Republica Moldova construite în secolul trecut, fiind patrimoniu de stat. Dar în anul 2004, printr-o hotărâre de Guvern, toate aceste monumente istorice au fost date sub folosința Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldovei. Mitropolia Basarabiei se luptă în instanță pentru respectarea libertății religioase. Acțiunile din instanță nu se referă la restituirea bisericilor către Mitropolia Basarabiei, ci la anularea hotărârii de Guvern ca comunitățile religioase să fie libere și să aleagă sub ce jurisdicție vor să rămână”. 

L-am întrebat pe episcopul Marchel ce crede despre procesul intentat în instanță de către Mitropolia Basarabiei, în care este vizată și Catedrala din Bălți. Ne-a spus că, dacă va fi nevoie, se va adresa și el în judecată.

„Eu nu am de gând să o cedez, și asta nu este voința mea, cred că voința mea este în cele din urmă. O să mergem și noi în instanță”. 

L-am întrebat pe episcop ce se întâmplă cu acele biserici care trec, împreună cu parohul și comunitatea religioasă, de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Recent, eparhia a rămas fără câțiva preoți. 

„- Luăm Răuțel, bunăoară. Oamenii au fost duși în eroare. - Clădirea cine o administrează acum, Mitropolia Basarabiei? - Sigur că da”.

În timp ce mitropoliile sunt în așteptarea deciziei Curții Supreme de Justiție, Mitropolia Basarabiei, pe banii oferiți de Guvernul României, a achiziționat un teren în municipiul Bălți pentru a-și construi o catedrală, iar la fața locului lucrările sunt în toi.

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan